După ce scandalul a făcut titluri în presa națională, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor oferă o versiune complet diferită a incidentului cibernetic de la Târgu Jiu, contrazicând acuzațiile sindicale.
După ce dinPOLITICA.ro a detaliat cazul breșei de securitate de la Penitenciarul Târgu Jiu, noi informații oficiale modifică semnificativ perspectiva asupra incidentului. După ce cazul a devenit public, Geo Bogdan Burcu, directorul general al ANP, a oferit declarații pentru Digi24 care contestă amploarea și natura incidentului așa cum au fost acestea prezentate de Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare.
Ce spune versiunea oficială
Contrar rapoartelor sindicale care vorbeau despre modificări de pedepse, acordări de zile câștig și vizite intime neautorizate, șeful ANP neagă categoric aceste acuzații. În declarații pentru Digi24, Burcu a explicat că „nu a fost vorba de nicio pedeapsă micșorată, nici zile câștig acordate„. Modificările ar fi constat în realitate în operațiuni financiare minore: anularea unor comenzi online (banii revenind în conturile deținuților), adăugarea unui zero la sumele primite prin mandate poștale și modificări ale numerelor de telefon din lista de contacte permise.
Magnitudinea prejudiciului financiar este, de asemenea, mult diminuată în versiunea oficială. Burcu precizează că suma totală nerecuperată este de aproximativ 10.000 lei, iar numărul deținuților implicați este sub 10, nu 15 sau mai mulți cum afirmau sindicatele. Directorul ANP subliniază că deținutul nu a accesat baza de date propriu-zisă, ci doar o platformă web conectată la aceasta, făcând o distincție tehnică importantă între cele două tipuri de compromitere.
Profilul atacatorului: De la Timișoara la Târgu Jiu
Potrivit declarațiilor lui Cosmin Dorobanțu, reprezentant al Federației Sindicatelor din ANP, în cadrul unei investigații prezentate de Romania TV, deținutul identificat sub inițiala „X” face parte din rețele de criminalitate informatică internațională, fiind descris ca membru al „mafiei cibernetice italiene„. Bărbatul, condamnat anterior pentru infracțiuni cibernetice, a fost transferat de la Penitenciarul Timișoara la Târgu Jiu pe 10 iulie 2025. Aproximativ o lună mai târziu, pe 8 august, a început să se conecteze zilnic în sistemul IMSweb folosind credențialele furate.
🗞️ Citește și Acestea
Modul în care a obținut aceste credențiale rămâne subiect de investigație, însă indiciile sugerează o neglijență gravă din partea personalului. Un șef de secție de la Penitenciarul Dej nu își actualizase parola și userul din 2013 – o practică care reprezintă o încălcare elementară a protocoalelor de securitate. Burcu sugerează că parola ar fi putut fi transmisă pe un bilețel între colegi sau ar fi rămas accidental în locuri unde deținutul a putut-o vedea.
Prins după ce s-a lăudat: Aroganța care l-a trădat
Ironia cazului constă în modul în care hackerii au fost descoperiți. Conform informațiilor publicate de Hotnews, deținutul principal s-a lăudat în fața colegilor de celulă cu nivelul de acces pe care îl deținea și cu modificările pe care le putea face în sistem. Această aroganță s-a dovedit a fi greșeala lui fatală – colegii l-au denunțat agenților de securitate, care au escaladat imediat problema către conducere.
Pe 18 septembrie 2025, o angajată din serviciul financiar-contabil a observat neconcordanțe în evidențele financiare, confirmând sesizările primite. În aceeași zi, toate tastaturile de la infochioșcuri au fost retrase pentru a limita accesul.
Demonstrații tehnice care îngrijorează experții
Ceea ce alarmează cel mai mult specialiștii în securitate cibernetică nu sunt sumele deturnate, ci capacitatea tehnică demonstrată de atacator. În prezența responsabililor IT și a supraveghetorului, deținutul a reușit să intre în sistem folosind doar un mouse, fără tastatură – dovadă că vulnerabilitățile nu au fost complet eliminate nici după retragerea tastaturilor.
Mai mult, într-o demonstrație ulterioară realizată pe 6 octombrie, a schimbat limba imprimantei din secretariat direct de pe tableta din celulă, dovedind că dispozitivele mobile distribuite deținuților oferă acces nerestricționat la echipamentele din rețeaua internă. Un test similar la Spitalul Penitenciar Dej a confirmat aceleași vulnerabilități sistemice.
Investigații complexe și responsabilități instituționale
Cazul este acum în atenția DIICOT, care conduce ancheta penală, în paralel cu verificările efectuate de IPJ Gorj, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică. Firma dezvoltatoare a aplicației informatice a fost notificată pentru sprijin în colectarea și analiza datelor.
Contextul mai larg al incidentului evidențiază probleme structurale grave. Aplicația informatică IMSweb a fost implementată în 2023 cu fonduri europene de un milion de euro, dar criticii susțin că sistemul a fost pus în funcțiune „pe repede înainte” pentru a nu pierde finanțarea, fără proceduri adecvate de securitate și fără instrucțiuni clare de utilizare pentru personal.
Contradicții care ridică semne de întrebare
Diferențele majore între versiunea sindicatului și declarațiile oficiale ale ANP ridică întrebări incomode despre transparența cu care autoritățile gestionează această criză. În timp ce sindicatele vorbesc despre „mii de alterări de date„, „peste 300 de ore de activitate în sistem” și acces la „date de securitate și filmări din intervenții„, conducerea ANP minimizează incidentul la câteva operațiuni financiare minore și modificări de liste de contacte.
Această discrepanță narativă sugerează fie o subevaluare oficială a gravității situației, fie o exagerare din partea sindicatelor pentru a atrage atenția asupra problemelor mai largi din sistem. Adevărul probabil se află undeva la mijloc, urmând să fie clarificat de investigațiile în desfășurare.
Indiferent de varianta corectă, cazul de la Târgu Jiu rămâne primul incident documentat în care un deținut român reușește să compromită sistemul informatic al ANP. Fie că vorbim de 10.000 lei deturnați sau de pedepse modificate, vulnerabilitățile expuse sunt reale și necesită răspunsuri urgente din partea autorităților responsabile cu securitatea penitenciarelor din România.
