Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Superior al Magistraturii a invocat joi concluziile studiului economic al OCDE pentru 2026 ca argument împotriva discursului public care acuză justiția română de corupție sistemică, potrivit Adevarul.ro. CSM transmite că datele din raportul internațional nu susțin afirmațiile vehiculate în spațiul mediatic și politic.
Mesajul CSM: evaluarea OCDE validează direcția reformelor.
Consiliul arată că documentul OCDE „evidențiază o serie de evoluții favorabile în ceea ce privește progresele economice și instituționale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar și cadrul anti-corupție”. Concluzia esențială transmisă de CSM este că aceste constatări „nu susțin narativul public propagat de o parte a mass media și a mediului politic, conform căruia justiția este afectată de corupție sistemică”, afirmații catalogate drept „lipsite de suport factual și deosebit de nocive pentru imaginea justiției”.
Consiliul merge mai departe și avertizează că „acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populației în justiție”, evoluție considerată în discrepanță cu tendința istorică a indicatorilor de încredere.
Date concrete din raportul OCDE.
Cifrele invocate de CSM sunt semnificative. Potrivit studiului OCDE, 51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupția — a doua cea mai mare rată din toate țările UE. De asemenea, 39% dintre cetățeni apreciază eforturile guvernamentale anticorupție ca fiind eficiente, procent aflat peste media europeană.
Raportul constată că durata medie a dosarelor penale de corupție în România este doar ușor peste media UE, ceea ce indică că instanțele reușesc, în general, să asigure tragerea la răspundere într-un termen rezonabil. DNA este descrisă în document ca având „o experiență solidă în urmărirea penală cu succes a cazurilor de corupție”.
Legile justiției din 2022 și cadrul de integritate.
Un alt punct evidențiat de CSM vizează reformele legislative. Raportul OCDE reține că România a adoptat trei legi revizuite ale justiției în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaționale, „promovând integritatea și independența magistraților”. CSM subliniază că a avut contribuție majoră la adoptarea acestui cadru normativ.
În privința integrității publice, Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că sistemul anticorupție românesc este „în mare parte aliniat la standardele OCDE”, cu performanțe peste medie în zone precum gestionarea conflictelor de interese, reglementarea finanțării partidelor politice și protecția avertizorilor de integritate, potrivit Ministerului Justiției.
Raportul nu descrie un tablou perfect.
Evaluarea OCDE nu este lipsită de avertismente. Organizația recunoaște că percepția corupției rămâne ridicată în România și că, la finalul lui 2025, „au apărut îngrijorări publice privind independența judiciară”. De asemenea, raportul recomandă extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere și o aplicare practică mai eficientă a cadrului legislativ existent.
Raportul a fost prezentat la București pe 16 martie 2026, în prezența premierului Ilie Bolojan, Primul Ministru al României, și a Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE, context în care aderarea României la organizație rămâne un obiectiv strategic asumat pentru sfârșitul anului 2026.
CSM consideră că evaluarea externă a OCDE „confirmă direcția corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar” și că instituția va continua cooperarea cu autoritățile relevante „pentru menținerea și consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetățenilor”.






















