Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Economiei Ștefan Radu Oprea a lansat un nou atac la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, pe care o acuză că a contribuit la reducerea finanțării europene pentru cărțile electronice de identitate, potrivit Găzarul. Social-democratul susține că documentele care nu mai intră în banii europeni vor fi plătite din bugetul de stat.
Într-o postare pe Facebook, Oprea a scris că „Oana Gheorghiu a mai pierdut niște bani europeni”, referindu-se la jalonul 173 din investiția PNRR „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală”. Cifrele prezentate de fostul ministru ridică însă unele semne de întrebare, diferența reală dintre alocările succesive fiind de aproape 20 de milioane de euro, nu de 10 milioane, cum susține el.
Ținta pentru noile buletine, redusă de două ori
În forma inițială a PNRR, România se angajase să elibereze cinci milioane de cărți electronice de identitate. Obiectivul a fost redus ulterior, în toamna anului 2025, la 3,5 milioane de documente, potrivit Profit.ro, iar cea mai recentă formă revizuită a coborât ținta la 2,1 milioane.
Prima reducere a fost însoțită de diminuarea finanțării cu 21 de milioane de euro, de la 70 la 49 de milioane de euro. După a doua modificare, alocarea pentru emiterea cărților electronice a ajuns la 29,4 milioane de euro. Raportată la suma inițială, reducerea totală depășește 40 de milioane de euro.
🗞️ Citește și Acestea
Până la începutul lunii august fuseseră emise peste 2,36 milioane de cărți electronice de identitate, sumă care depășește deja ținta revizuită de 2,1 milioane, dar rămâne mult sub obiectivul inițial. Extinderea la nivel național a programului a început abia în primăvara anului 2025, după un proiect-pilot desfășurat în județul Cluj.
Cifrele cheie
- 5.000.000 de cărți electronice de identitate era ținta inițială din PNRR
- 3.500.000 a devenit noua țintă după prima revizuire, din toamna anului 2025
- 2.100.000 este ținta actuală, după a doua revizuire a jalonului 173
- 70 de milioane de euro era finanțarea europeană inițială pentru acest jalon
- 29,4 milioane de euro este alocarea rămasă în prezent
- 2.360.000 de cărți electronice fuseseră emise până la începutul lunii august
Reducerea finanțării, legată de numirea lui Giulescu la ADR
Radu Oprea leagă reducerea finanțării de numirea lui Aurel-Cătălin Giulescu la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României. Giulescu a fost numit președinte al ADR la finalul lunii aprilie, printr-o decizie a premierului Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro, după ce ocupase funcția de consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu.
Fostul ministru susține că, în noiembrie 2024, când conducea Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din MAI, Giulescu declara că România trebuie să ajungă la cinci milioane de cărți electronice de identitate până în iulie 2026. Potrivit lui Oprea, de la preluarea mandatului la ADR, instituția a reușit doar emiterea a 2,36 milioane de documente, mai puțin de jumătate din ținta anunțată inițial de noul șef al autorității.
Potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială a Ministerului Afacerilor Interne, MAI este coordonatorul Investiției 8 și al jalonului 173 privind emiterea cărților electronice, iar ADR nu apare ca instituție coordonatoare a acestui jalon. Acuzațiile privind noul jalon nu au primit, până la acest moment, un răspuns public din partea Oanei Gheorghiu.
Un nou episod al conflictului PNRR dintre Oprea și Gheorghiu
Disputa de acum reia un conflict mai vechi între cei doi pe tema fondurilor europene gestionate de structurile coordonate de vicepremier. Oprea a mai susținut, într-un schimb de replici relatat de Mediafax, că România ar fi pierdut aproximativ 200 de milioane de euro din jalonul referitor la operaționalizarea AMEPIP, în urma negocierilor cu Comisia Europeană.
Oana Gheorghiu a respins atunci acuzația, explicând că termenul până la care România putea remedia deficiențele expirase înainte ca structura coordonată de ea să fie reactivată. Din cele 330 de milioane de euro suspendate inițial de Comisia Europeană pentru acel jalon, autoritățile au reușit să recupereze doar 132 de milioane, restul rămânând pierdut.
În încheierea postării, Oprea a însumat cele două episoade, adăugând cele 10 milioane de euro invocate la cartea de identitate la cele 200 de milioane pe care le atribuie deja vicepremierului din jalonul AMEPIP, construind astfel un bilanț unic al pierderilor din PNRR pe numele Oanei Gheorghiu.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va confirma oficial cifrele privind jalonul 173, însă diferența dintre cei aproape 20 de milioane de euro pierduți efectiv și cele 10 milioane invocate de Oprea arată că disputa politică pe banii europeni pentru cărțile electronice de identitate se joacă și pe teren aritmetic, nu doar pe teren politic.
