Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat, în seara zilei de 13 iulie, la TVR Info, cronologia reală a navelor asociate flotei fantomă rusești care au acostat în trecut în Portul Constanța, după acuzații apărute în spațiul public privind încălcarea sancțiunilor internaționale, potrivit Digi24. Ministrul susține că niciuna dintre navele vizate nu se afla pe listele de sancțiuni în momentul în care a intrat sau a ieșit din port.
Subiectul navelor din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei a revenit în atenția publică după ce, cu câteva săptămâni în urmă, mai multe articole au susținut că petroliere sancționate ar fi operat în portul românesc.
Cum explică ministrul prezența navelor suspecte în Portul Constanța
Radu Miruță a precizat că s-a implicat personal în verificarea acestor informații și că a cerut date oficiale de la instituțiile statului.
„Pot să vă spun că m-am implicat personal. Cu privire la articolele de presă apărute acum 2-3 săptămâni, acestea nu au fost adevărate”, a afirmat Radu Miruță, în seara zilei de 13 iulie, la TVR Info.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit ministrului, navele menționate în presă au intrat efectiv, în trecut, în Portul Constanța, însă nu se aflau pe nicio listă de sancțiuni internaționale la acel moment. „Acele nave au intrat pe lista sancțiunilor internaționale la un an, un an și jumătate după ce fuseseră în porturile românești, dar în momentul în care au intrat în porturile românești nu aveau sancțiuni”, a explicat el, calificând situația drept „o mică confuzie, intenționat sau nu”.
Cronologia navelor vizate
Într-un episod anterior al aceleiași controverse, ministrul prezentase deja, potrivit Radio România, datele oficiale pentru fiecare navă în parte. Nava IRA, redenumită ulterior BELA, a operat în Portul Constanța în martie 2024, fiind inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2025. Nava CELINE a părăsit portul în octombrie 2023, în timp ce sancțiunile au fost impuse doi ani mai târziu.
Alte două nave, SATNA și PAXMARIS, au trecut prin portul românesc în 2023, respectiv 2024, fiind incluse pe listele de sancțiuni abia în mai 2025. Ministrul a subliniat că o navă nu poate fi acuzată retroactiv de încălcarea unor sancțiuni care nu existau la momentul operațiunilor portuare.
Diferența dintre lista Ucrainei și sancțiunile internaționale oficiale
Radu Miruță a explicat că există două categorii distincte de liste de sancțiuni: cele adoptate oficial de Uniunea Europeană și Statele Unite, pe de o parte, și lista internă a Ucrainei, mult mai extinsă, pe de altă parte.
„Noi ne raportăm la lista de sancțiuni internaționale, doar, lista de sancțiuni a Ucrainei e mult mai mare”, a explicat ministrul, adăugând că autoritățile române nu pot bloca activitatea unei nave comerciale atât timp cât aceasta nu figurează pe listele oficiale de sancțiuni recunoscute de România.
Ministrul a subliniat totuși că subiectul rămâne unul serios și de interes public legitim, dar că discuția trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe speculații apărute în spațiul public.
Vulnerabilitățile Portului Constanța, în continuare nerezolvate
Controversa privind navele din flota fantomă rusească readuce în discuție vulnerabilitățile de securitate ale Portului Constanța, principalul terminal maritim al României la Marea Neagră. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor propune un mecanism suplimentar de verificare a navelor care tranzitează porturile românești, dincolo de listele oficiale de sancțiuni.
