Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj ferm către președintele rus Vladimir Putin, susținând că autoritățile române dețin dovezi clare privind proveniența dronei care a survolat România. Miruță a afirmat, la un post de televiziune, că nu există niciun dubiu asupra originii ruse a aparatului, potrivit Digi24.
Ce a declarat ministrul Apărării
Miruță a reacționat după ce ambasadorul Rusiei la București a calificat convocarea sa la Ministerul Afacerilor Externe drept o „punere în scenă propagandistică”.
„Reacția față de Rusia să fie foarte fermă. Să ne lase domnul ambasador de cascadorii. Ultima dată am reușit să trimitem seria și lotul din Rusia unde a fost produsă drona”, a explicat Miruță.
Ministrul a insistat că, dacă oficialii ruși contestă concluziile românești, pot verifica direct informațiile la sursă. „Dacă Putin nu crede, să meargă la poarta fabricii. Le dăm seria și numărul”, a adăugat el, avertizând totodată asupra valului de dezinformare care însoțește conflictul din regiune.
Moscova respinge acuzațiile românești
Reacția Rusiei nu a întârziat să apară. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru agenția TASS că măsurile luate de România sunt nejustificate.
„Acuzațiile românilor sunt nefondate, iar pretențiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri ostile vor primi un răspuns pe măsură”, a spus Zaharova, potrivit AGERPRES.
Ambasadorul rus vorbește despre „spectacol propagandistic”
Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a mers mai departe, susținând într-un interviu pentru TASS că întreaga secvență diplomatică ar avea scopul de a împiedica noi lovituri rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre.
„Este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri ale Forțelor Armate ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene”, a declarat Lipaev, care a negat totodată că Rusia ar fi trimis drone de luptă către ținte de pe teritoriul românesc, potrivit Știrile ProTV.
Un diplomat rus, declarat persoană inacceptabilă
Tensiunile au escaladat după ce Ministerul Afacerilor Externe a convocat ambasadorul rus, ca reacție la încălcările repetate ale spațiului aerian românesc din perioada 24-26 iulie, când Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat pe teritoriul național.
În cadrul întrevederii, oficialii români i-au prezentat ambasadorului fragmente dintr-una dintre dronele distruse, iar Parchetul a confirmat oficial originea rusească a aparatelor. Diplomatului i-a fost înmânată o notă verbală prin care este declarat persoană inacceptabilă și are obligația de a părăsi România în termen de cinci zile.
Măsura reprezintă unul dintre cele mai ferme demersuri diplomatice adoptate de România față de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Ministerul de Externe a mai anunțat că ambasadorul României la Moscova a fost chemat de urgență la București pentru consultări.
Schimbul de acuzații dintre București și Moscova arată o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale, într-un moment în care Armata Română a fost nevoită să doboare trei drone în doar trei zile consecutive. Avertismentele venite atât din partea ministrului Miruță, cât și din partea oficialilor ruși, sugerează că episodul nu se va încheia doar cu expulzarea unui singur diplomat.
Rusia a promis un „răspuns cuvenit” la decizia română, fără să precizeze însă ce formă ar putea lua acesta. România rămâne, în acest context, într-o poziție de fermitate diplomatică, susținută de dovezile tehnice prezentate public privind originea dronelor doborâte.
Reacția vine în paralel cu demersuri la Washington
În aceeași zi în care ministrul Apărării a transmis mesajul către Putin, președintele Nicușor Dan a trimis emisari la Washington pentru discuții cu Administrația Trump privind securitatea la Marea Neagră, arătând că răspunsul românesc la incidentele cu drone are atât o componentă militară și diplomatică internă, cât și una orientată către consolidarea parteneriatelor externe.
Autoritățile române insistă că demersurile lor, atât cele împotriva Rusiei, cât și cele de consolidare a relației cu Statele Unite, nu sunt reacții izolate, ci fac parte dintr-o strategie coerentă de apărare a spațiului aerian național în contextul războiului din Ucraina. Trei incidente în trei zile consecutive au pus în alertă radarele militare și au dus la mobilizarea repetată a aeronavelor F-16.
Deocamdată, nu există un termen clar pentru eventualele măsuri de retorsiune anunțate de Moscova, iar oficialii români continuă să susțină public că probele tehnice privind originea dronelor sunt incontestabile.






















