Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
O dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit și a explodat în noaptea de joi spre vineri, 29 mai 2026, pe acoperișul unui bloc de zece etaje din centrul municipiului Galați, rănind două persoane. Armata română a explicat de ce drona nu a putut fi doborâtă, invocând protocolul legal de nimicire a dronelor și riscurile intervenției deasupra unei zone urbane, potrivit Digi24.
Ce prevede legea privind nimicirea dronelor.
Procedura prin care piloții militari POT executa „foc de nimicire” asupra unei drone care a pătruns neautorizat pe teritoriul României este reglementată de Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, intrată în vigoare la 18 iunie 2025.
Conform actului normativ, măsurile de apărare împotriva dronelor pot fi de trei tipuri: deturnare (preluarea controlului aeronavei), foc de avertisment (fără ca aeronava să fie lovită) sau foc de nimicire (distrugerea efectivă a aeronavei). Legea prevede explicit că distrugerea trebuie să fie „ultima soluție posibilă dispusă”, iar în orice decizie de intervenție trebuie să primeze „prioritatea protejării vieții persoanelor”.
Explicația MApN: de ce nu a intervenit armata la Galați.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a declarat vineri la o conferință de presă că două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și un elicopter IAR 330 Puma SOCAT au fost alertate și ridicate de la sol pentru interceptarea dronei, însă piloții nu au găsit o oportunitate reală de intervenție în condiții de siguranță.
🗞️ Citește și Acestea
„În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a amenințării aeriene și luarea unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt”, a explicat Maxim.
Generalul a precizat că intervenția deasupra unei zone urbane prezenta riscuri semnificative: resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce „efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine”. Drona nu fusese identificată în acel moment ca purtând sau nu încărcătură de luptă.
Incidentul, prima victimă civilă NATO pe teritoriul alianței.
Impactul s-a produs în jurul orei 1:50 în noaptea de joi spre vineri. Potrivit Agerpres, din primele investigații a rezultat că drona era de tip Geran-2, varianta rusească a modelului iranian Shahed-136. Întreaga încărcătură a explodat la momentul impactului.
Două persoane au fost rănite ușor: o femeie de 53 de ani și fiul ei, un adolescent de 14 ani. Este primul caz în care o dronă rusească rănește civili pe teritoriul unui stat membru NATO de la declanșarea războiului din Ucraina.
MApN a subliniat că situația este sub control și că nu este vorba despre un atac direct asupra României. Anchetatorii din cadrul MApN, MAI și SRI continuau cercetările la fața locului la ora publicării acestui material.
Incidentul ridică întrebări serioase despre capacitatea actuală de apărare anti-dronă a României și despre necesitatea accelerării dotărilor militare adecvate.
