Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Protestele pornite de elevii de liceu din Franța s-au extins în mai multe orașe mari, iar forțele de ordine s-au confruntat cu tineri, elevi și studenți în ciocniri de stradă tot mai violente, informează agenția Reuters. Țara se confruntă cu cel mai amplu val de tulburări legate de sistemul de învățământ din ultimii ani.
Ciocniri de stradă în mai multe orașe franceze
Forțele de ordine au intrat în confruntări cu elevii de liceu în mai multe orașe, în timp ce guvernul condus de președintele Emmanuel Macron încerca să țină sub control proteste legate de condițiile din sălile de clasă și de finanțarea educației. Au fost semnalate proteste violente în Strasbourg, în estul țării, și în Marsilia, iar la Rennes, în vest, au fost incendiate coșuri de gunoi. Confruntări extrem de violente au avut loc și la Bordeaux.
Potrivit agenției AFP, patru licee ar fi fost blocate în regiunile sudice Alpes-Maritimes și Var, iar proteste au fost semnalate și în Lille, în nord, și în Sedan, în nord-est. Mișcarea a început săptămâna trecută în regiunea Île-de-France, din jurul Parisului, și s-a extins rapid la nivel național, pe fondul reducerilor bugetare planificate de Guvern, care au agravat criza de finanțare din învățământ.
Peste 2.000 de arestări, majoritatea adolescenți
Ministrul francez al Justiției, Gerald Darmanin, a declarat la postul de radio RTL că poliția a arestat aproximativ 2.000 de persoane de la începutul protestelor, în majoritate adolescenți. Oficialul a afirmat că părinții celor care provoacă daune materiale ar trebui obligați să plătească despăgubiri pentru pagubele produse în timpul confruntărilor.
🗞️ Citește și Acestea
Demonstrațiile au la origine probleme precum clasele supraaglomerate și lipsa cadrelor didactice, iar elevii și-au blocat școlile timp de câteva zile. Au fost semnalate și incidente de vandalism, precum și folosirea de artificii îndreptate spre forțele de poliție, pe măsură ce protestele s-au extins din regiunea pariziană în alte zone ale Franței.
Uniunea liceenilor acuză zece ani de politici ale lui Macron
Uniunea Sindicală a Liceenilor, care reprezintă elevii, a apărat protestele într-o postare pe rețelele sociale, enumerând lipsa profesorilor și a personalului, școlile în stare de degradare și clasele supraaglomerate drept cauze ale nemulțumirii. Organizația susține că aceste probleme sunt „rezultatul a 10 ani de politici ale lui Macron și al lipsei de resurse” din sistemul național de învățământ, și a chemat elevii să blocheze școlile în semn de protest față de austeritatea bugetară.
În aceeași perioadă, sindicatele care reprezintă profesorii, personalul spitalicesc și funcționarii publici au chemat, de asemenea, la o zi de grevă, pentru a protesta față de salariile mici și condițiile de muncă din sectorul public. Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, sondajele de opinie arată impopularitatea profundă a lui Macron și a guvernului său de centru-dreapta, iar reducerile bugetare planificate au alimentat suplimentar nemulțumirea populară.
Franța, obișnuită cu valuri de proteste studențești
Franța nu este la prima confruntare de amploare între elevi, studenți și forțele de ordine. În 2023, un alt val de tulburări naționale, declanșat de uciderea unui adolescent de către un polițist la un control rutier, a dus la mii de arestări și la desfășurarea a zeci de mii de agenți pe străzi, potrivit unei relatări mai vechi a Digi24, când autoritățile au desfășurat atunci 40.000 de polițiști la nivel național. Deși contextul este diferit, tiparul extinderii rapide a protestelor din suburbiile pariziene către marile orașe din sud și din vest, Marsilia, Bordeaux și Strasbourg, s-a repetat și în actualul val de proteste.
De această dată, nemulțumirea pornește din interiorul sistemului de învățământ, nu dintr-un incident izolat, iar liceenii sunt cei care au inițiat blocarea școlilor. Mobilizarea sindicatelor din educație, sănătate și administrația publică, în aceeași perioadă, sugerează că protestele ar putea căpăta o dimensiune mai largă decât o simplă mișcare studențească, mai ales în condițiile în care guvernul Macron se confruntă deja cu o popularitate scăzută înaintea alegerilor prezidențiale programate anul viitor.
Deocamdată, autoritățile franceze nu au anunțat o soluție pentru finanțarea suplimentară a școlilor, iar numărul mare de adolescenți aflați printre cei arestați arată că nemulțumirea depășește cadrul obișnuit al protestelor studențești din Franța.
