Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prognoza pentru debitul Dunării nu oferă o perspectivă sigură de repornire a niciunei unități de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă în octombrie, arată Guvernul în nota de fundamentare a unei hotărâri adoptate recent, potrivit Newsweek România.
Ce spune nota Guvernului despre debitul Dunării în octombrie.
Analiza pentru intervalul 28 septembrie-31 octombrie indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea Dunării în țară, la Baziaș. Debitul ar urma să scadă de la circa 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lui septembrie către 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă în scenariul median, în intervalul 10-13 octombrie, urmat de o recuperare lentă, notează Newsweek.
La Cernavodă, documentul indică o perioadă critică probabilă între 15 și 22 octombrie, când nivelul apei ar putea ajunge în apropierea pragurilor relevante pentru răcire. În scenariile nefavorabile, pragul de minus 262 de centimetri ar putea fi atins sau depășit, scrie Mediafax.
Aceeași notă estimează că revenirea hidraulicității la valori care să permită și creșterea producției în hidrocentrale se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii octombrie. Altfel spus, nu doar reactoarele nucleare depind de apă, ci și o parte din producția de rezervă.
🗞️ Citește și Acestea
Guvernul a prelungit, în același pachet, măsurile de siguranță pe piața energiei, inclusiv posibilitatea de a reduce consumul industrial dacă apare o situație de criză, valabile până la 31 octombrie.
Cum s-a ajuns la oprirea celor două reactoare.
Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lui iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Starea de alertă energetică a fost declarată pe 1 august, potrivit Mediafax. Sursele indică ușoare diferențe de dată pentru prima oprire, 27 sau 28 iulie.
Centrala a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult încât funcționarea în siguranță a Reactorului 2 era în pericol, relatează New Money.
La Cernavodă, nivelul fluviului era, pe 24 septembrie, de minus 245 de centimetri, cu doar 10 centimetri peste minimul record din 20 septembrie și cu 30 de centimetri sub nivelul de la începutul lui august.
Ce a spus Ministerul Energiei și cum este acoperit deficitul.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că repornirea este exclusă în septembrie și că ar putea fi luată în calcul abia către mijlocul lui octombrie, în funcție de prognoze. El a spus că există planuri de rezervă și că nu există semne de întrebare privind securitatea nucleară, potrivit New Money.
Reactoarele asigură, în condiții normale, circa 20% din producția națională de energie electrică, notează Stiripesurse. Lipsa lor este compensată în principal prin importuri și prin energie solară, pentru o parte din cei 1.200-1.300 de megawați furnizați constant de cele două unități, scrie Capital.
Guvernul a alocat și 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, măsură considerată esențială pentru funcționarea centralei, potrivit Radio Sibiu.
Ce se schimbă dacă scăderea continuă.
Nota Guvernului avertizează că prima jumătate a lui octombrie ar putea aduce și zile cu nebulozitate mai mare, ceea ce reduce aportul energiei fotovoltaice la rețea. Ziua mai scurtă are același efect, deci apelul la solar scade tocmai când rezerva de apă este mai slabă.
Prelungirea măsurilor până la 31 octombrie arată că autoritățile nu se bazează pe o revenire rapidă a nivelului fluviului. Pentru consumatori, miza depinde de evoluția debitului Dunării în următoarele săptămâni. Pentru consumatorii casnici, sursele consultate nu anunță limitări, dar pentru industrie rămâne deschisă posibilitatea reducerii consumului în caz de criză.
Tensiunea de fond este între mesajul de calm al Ministerului Energiei și textul propriei note de fundamentare, care vorbește despre riscul unei crize în alimentarea cu energie. Intervalul 15-22 octombrie, în care nivelul apei ar putea atinge pragul critic, este, deocamdată, cea mai importantă dată de urmărit.
