Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai au depus la Strasbourg o moțiune de rezoluție privind Tezaurul României trimis la Moscova în Primul Război Mondial, susținută de 25 de parlamentari europeni, potrivit Agerpres. Demersul este abia la început procedural, iar APCE nu a luat nicio decizie.
Ce s-a întâmplat la APCE și ce urmează.
Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a trimis moțiunea Comisiei juridice, care urmează să desemneze un raportor pentru acest subiect. Corlățean a spus că a prezentat deja colegilor europeni istoria pe scurt a Tezaurului și a notat că drumul este lung, potrivit Bursa.ro.
Desemnarea raportorului este așteptată în decembrie, iar documentul pe care îl va redacta ar urma să fie un raport european despre restituirea Tezaurului, relatează Adevărul. Până atunci, moțiunea rămâne un demers parlamentar aflat în faza inițială.
Nu există, în acest moment, o decizie europeană privind recuperarea Tezaurului și nici un mecanism prin care Consiliul Europei să poată dispune direct restituirea de către Federația Rusă, subliniază money.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Ce conține moțiunea privind Tezaurul României înregistrată în iunie.
Moțiunea, intitulată „Restitution of the Romanian Treasure withheld by the Russian Federation”, a fost înregistrată la APCE pe 24 iunie 2026, sub numărul 16450, și are 25 de semnatari din mai multe țări și grupuri politice. Textul menționează 91,5 tone de aur fin aparținând BNR și recunoaște valabilitatea juridică a revendicării României, scrie Aktual24.
Documentul cere explorarea unor mecanisme juridice și financiare pentru restituirea Tezaurului sau compensarea echivalentului valoric, potrivit Ziarul Evenimentul. Semnatarii vin, printre altele, din Turcia, Bulgaria, Irlanda, Polonia, Ucraina și Suedia.
Cine a inițiat demersul: o diferență între surse.
Corlățean a amintit, potrivit Bursa.ro, că un demers cu conținut similar a fost făcut în alți ani și la Parlamentul European de la Bruxelles. El a argumentat că sediul materiei este mai bine plasat la Consiliul Europei decât la Bruxelles, iar Biroul APCE a trimis moțiunea mai departe tocmai către comisia care poate numi un raportor, primul pas necesar pentru ca subiectul să ajungă pe masa Adunării.
Sursele nu descriu identic rolul fiecărui parlamentar. În evidența oficială a APCE, deputatul USR Iulian Bulai, președintele grupului ALDE din Adunare, este singurul menționat la rubrica autorului, notează Aktual24. Corlățean spune, la rândul său, că a participat la redactarea moțiunii și la prezentarea ei în comisie.
Adevărul arată că Bulai a prezentat moțiunea în iunie, cu contribuția parlamentarelor USR Oana Murariu și Simona Spătaru, iar mai târziu documentul a fost semnat și de alți membri ai delegației române. Diferența este una de atribuire politică, nu de conținut, dar contează pentru cine își asumă meritul demersului.
Ce limite are un demers la Consiliul Europei.
Rezoluțiile APCE au caracter de recomandare politică. Ele POT crește presiunea reputațională asupra Moscovei și pot crea un cadru european pentru o dezbatere care, bilateral, nu a mers de mai bine de un secol, dar nu obligă Rusia să returneze aurul și bunurile de patrimoniu.
Bulai a susținut, potrivit Adevărul, că „returnarea servește unui interes european mai larg”. Corlățean a subliniat și importanța sprijinului Ministerului Afacerilor Externe și al Băncii Naționale a României pentru acest demers, potrivit Hit FM, criticând totodată lipsa de acțiune a autorităților din trecut.
Corlățean a spus că subiectul este mai bine plasat la Consiliul Europei decât în alte foruri, mai ales dacă Rusia va dori vreodată să se întoarcă în organizație. Sursele consultate nu includ o reacție a Moscovei și nici una a Ministerului Afacerilor Externe la acest pas procedural.
Deocamdată, formula „avansează oficial” descrie corect doar etapa de procedură pentru Tezaurul României: moțiunea există, are 25 de semnatari și un raportor urmează să fie desemnat, dar un raport adoptat, o rezoluție votată și o eventuală restituire rămân etape separate, fiecare cu propriile incertitudini.
