Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a confirmat că organizația WWF Europa Centrală și de Est (CEE) a depus, în iunie 2024, o plângere privind proiectul hidrotehnic de pe brațul Bala al Dunării, iar procedura rămâne deschisă și în prezent, potrivit Adevărul. Dosarul, aprobat încă din 2024, dar rămas neexecutat, a revenit în atenția publică după criza apei care a dus la oprirea reactoarelor de la centrala nucleară Cernavodă.
Proiectul BALA II urmărește redistribuirea debitului dintre brațul Bala și Dunărea Veche, cu scopul de a crește nivelul apei la bifurcație și de a îmbunătăți condițiile de navigație, păstrând în același timp o rută pentru migrația sturionilor.
Comisia Europeană confirmă o singură plângere, nu două
Disputa politică a pornit de la acuzațiile liderului PSD Sorin Grindeanu, care a susținut pe 13 august că Greenpeace și WWF ar fi atacat proiectul simultan în instanță și la Bruxelles. „Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a declarat acesta.
Răspunsul Comisiei Europene contrazice parțial această versiune. Un reprezentant al Executivului european a precizat, potrivit Mediafax, că instituția a primit o singură sesizare, formulată de WWF CEE, și nu confirmă existența unei plângeri separate din partea Greenpeace. Cele două organizații au negat anterior că ar fi atacat proiectul în instanță.
🗞️ Citește și Acestea
Comisia nu afirmă însă că plângerea WWF ar fi blocat juridic investiția. Bruxelles-ul vorbește despre monitorizarea unui dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă, nu despre o decizie europeană care să fi obligat România să oprească lucrările.
Valoarea reală a proiectului: un miliard de lei, nu de euro
O altă neconcordanță privește suma alocată investiției. Sorin Grindeanu a vorbit despre „un miliard de euro din fonduri europene”, însă documentele oficiale arată că valoarea totală aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079/2024 este de 1,02 miliarde de lei, inclusiv TVA, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro. Din această sumă, circa 841 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor de construcții și montaj.
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici și includerea proiectului într-un program cu finanțare europeană nu înseamnă, potrivit documentelor citate, că întreaga sumă se afla deja disponibilă pentru execuție.
Legătura cu centrala de la Cernavodă, reală, dar nu garantată
Proiectul ar urma să trimită o parte mai mare din debitul Dunării către Dunărea Veche, traseu pe care apa ajunge în aval, spre zona Cernavodă. Din acest motiv, lucrarea este relevantă pentru alimentarea prizei de răcire a centralei nucleare în perioadele cu debite foarte mici.
Obiectivul oficial al investiției rămâne însă asigurarea navigației și protejarea mediului, nu alimentarea directă a centralei. Documentele publice nu oferă vreo garanție că finalizarea proiectului ar fi împiedicat oprirea reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din această vară.
Buzoianu acuză inacțiunea administrației
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că proiectul avea deja acord de mediu, indicatori aprobați și surse de finanțare identificate, dar a rămas nepus în aplicare de Ministerul Transporturilor. „Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat aceasta.
Nici autoritățile române, nici WWF nu au explicat public, până acum, ce etape concrete ale proiectului au fost întârziate sau ce condiții mai trebuie îndeplinite pentru închiderea dosarului deschis la Bruxelles.
Proiectul, readus în discuție de un comitet interministerial
După agravarea crizei de pe Dunăre, Guvernul a readus proiectul BALA II în analiza unui comitet interministerial, care trebuie să stabilească dacă soluția tehnică poate fi actualizată și din ce surse vor fi acoperite lucrările rămase. Dosarul Bala nu arată, deocamdată, un singur vinovat, ci un proiect de interes național prins între întârzieri administrative, dispute de mediu și acuzații politice contradictorii.
