Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul privind dezincriminarea consumului de droguri a primit un punct de vedere negativ din partea Parchetului General, condus de Cristina Chiriac. Inițiativa, depusă la Senat și descrisă de Spotmedia, propune amenzi în locul închisorii pentru consum propriu.
Ce se schimbă dacă proiectul trece
Textul este semnat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată, fost membru PSD), Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL). Cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri destinate exclusiv consumului propriu ar deveni contravenții, în timp ce traficul rămâne infracțiune, cu aceleași pedepse.
Diferența de sancțiune este mare. Pentru drogurile de risc, legea actuală prevede închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar pentru cele de mare risc, închisoare de la 6 luni la 3 ani. Proiectul propune amenzi de 1.000 până la 1.500 de lei, respectiv de 1.500 până la 3.000 de lei.
Argumentele inițiatorilor
Expunerea de motive, așa cum o prezintă Stoiciu, susține că peste 77% dintre dosarele DIICOT privesc droguri și că aproximativ 80% dintre cei cercetați sunt simpli consumatori. Condamnările consumatorilor ar fi crescut de aproape șapte ori într-un deceniu, în timp ce cele pentru trafic au rămas aproape constante.
🗞️ Citește și Acestea
Autorii mai spun că teama de închisoare îi ține pe tineri departe de serviciile de asistență și că banii din amenzi ar putea merge spre programe pentru consumatori. Ei insistă că dezincriminarea consumului de droguri nu înseamnă legalizare.
Cifrele provin din expunerea de motive și reprezintă poziția inițiatorilor. Nu au fost confirmate, în materialele consultate, de o analiză independentă.
De ce spune Parchetul General că ar slăbi combaterea fenomenului
În punctul de vedere transmis, citat de Ştiripesurse, instituția arată că relaxarea regimului sancționator, fără studii de impact și fără mecanisme alternative funcționale, ar afecta coerența politicii antidrog. Parchetul General invocă în special riscurile pentru minori și tineri și efectele asupra familiilor și comunităților.
Un alt argument leagă deținerea pentru consum de piața ilicită: cererea susține economic traficul, iar achiziția și deținerea pot ajuta la identificarea celor implicați în distribuție. Instituția precizează totuși că persoanele care consumă trebuie tratate diferit de traficanți.
Procurorii susțin că legislația actuală permite individualizarea răspunderii penale după natura substanței, gravitatea faptei și circumstanțele persoanei. Ei avertizează și asupra efectelor tehnice ale unei reduceri a limitelor de pedeapsă, care ar putea modifica competența organelor judiciare, utilizarea unor procedee probatorii și termenele de prescripție.
Concluzia comunicatului este un punct de vedere nefavorabil proiectului în forma analizată, cu cererea ca o eventuală reformă să se sprijine pe date statistice, evaluări criminologice și medicale și pe o analiză a impactului asupra sănătății publice.
Obiecțiile din interiorul coaliției de inițiatori
Chiar partidele din care provin semnatarii au rezerve. Potrivit Cotidianul, deputata PNL Alina Gorghiu sprijină tratamentul și recuperarea persoanelor dependente, dar nu o dezincriminare atât de amplă fără evaluarea impactului, pe motiv că proiectul nu stabilește praguri cantitative care să separe consumul de trafic.
Relatarea Spotmedia consemnează și poziția lui Marcel Vela, de la PNL, care a spus că partidul nu susține inițiativa, nediscutată în grupul parlamentar sau în Biroul Politic Național, și că aparține exclusiv senatorilor care au depus-o. Inițiatorii nu au răspuns public, în materialele consultate, punctului de vedere al Parchetului General.
Ce arată lipsa pragurilor cantitative
Disputa despre dezincriminarea consumului de droguri se reduce la o întrebare tehnică la care proiectul nu răspunde explicit: de la ce cantitate se trece de la consum propriu la trafic. Fără un prag clar, atât procurorii, cât și parlamentarii PNL se tem că distincția va rămâne la aprecierea fiecărui dosar.
Parchetul General cere date înainte de orice schimbare, iar inițiatorii folosesc tocmai datele din dosarele DIICOT ca argument pentru amenzi. Cele două tabere citesc aceleași dosare și ajung la concluzii opuse.
