Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dunărea la Cernavodă a coborât la un nou minim istoric, de minus 256 de centimetri, peste recordul anterior de minus 255, arată Ziare.com. Autoritățile discută un proiect de hotărâre pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care include și restricții de navigație.
Un record care ar putea fi depășit din nou
Previziunile nu sunt liniștitoare. Nivelul ar putea ajunge la minus 260 de centimetri, iar câteva zile mai târziu la minus 267, potrivit datelor citate de News.ro, care a obținut proiectul de hotărâre. Scăderea continuă afectează direct zona în care funcționează centrala nucleară de la Cernavodă.
Cele două reactoare asigură în mod normal circa 20% din consumul național, dar sunt oprite. Ministerul Energiei, prin Cristian Bușoi, a spus că nu există un orizont clar pentru repornire, notează Capital.
Ce prevede proiectul de hotărâre
Momentul în care se discută măsurile nu e întâmplător. Cu fiecare nou record negativ, marja de manevră se subțiază, iar documentul încearcă să stabilească dinainte cine face ce, la ce nivel al apei și cu ce mijloace. Practic, este un plan de reacție pentru situația în care apa nu mai ajunge la priza centralei.
Documentul este, deocamdată, doar un proiect: nu a fost adoptat, deci nimic din ce urmează nu este încă obligatoriu. Măsurile descrise sunt de două feluri, unele fizice, altele administrative.
- Bararea temporară a unui braț. Se vorbește despre o închidere modulară și reversibilă, cu barje și pontoane încărcate cu balast, pe o lungime de aproximativ 170 de metri.
- Pompare de mare capacitate. Proiectul menționează un debit de cel puțin 6,5 metri cubi pe secundă.
- Sprijin militar. Armata ar urma să ofere măsurători topobatimetrice, capacitate navală și de geniu, plus scafandri.
- Debite suplimentare de la Hidroelectrica. Între 50 și 100 de metri cubi pe secundă ar putea fi adăugați în perioada critică.
Intervențiile ar urma să dureze până când nivelul crește susținut cel puțin 72 de ore.
Pragul de 1,58 metri și restricțiile de navigație
Proiectul stabilește un prag operațional de 1,58 metri la priza centralei. Autorii precizează că pragul nu modifică limitele de siguranță nucleară. El declanșează însă un lanț de decizii.
La acest nivel, Ministerul Transporturilor, CNCAN, AFDJ Galați și Autoritatea Navală ar restrânge sau ar suspenda navigația și ecluzarea pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele Dunărea Veche. Pentru transportatori, asta înseamnă blocaje pe o rută folosită intens.
Ce nu se știe încă
Textul vorbește despre soluții temporare, reversibile și modulare, adică despre construcții care POT fi demontate după ce apa revine. Asta arată că autoritățile nu estimează o schimbare definitivă a regimului fluviului, ci un episod prelungit de secetă hidrologică. Nici în acest punct sursele nu oferă însă o estimare oficială privind durata.
Comitetul interministerial pentru zona Bala-Cernavodă s-a reunit deja, iar raportul lui final este în lucru. Hotărârea însă rămâne neadoptată, ceea ce lasă deschise întrebări simple: cine decide când se trece la bararea brațului, cât ar costa și cât ar dura execuția.
Guvernul și Ministerul Transporturilor nu au răspuns întrebărilor News.ro pe această temă până la publicarea relatării. Nu există, în sursele consultate, o poziție oficială despre calendarul adoptării sau despre costuri.
Un lucru este clar din documentul citat, chiar și fără un calendar: autoritățile se pregătesc pentru un scenariu în care nivelul Dunării continuă să scadă. Dacă tendința se confirmă, variantele se vor reduce la intervenții tot mai costisitoare, iar presiunea va crește atât pe sistemul energetic, cât și pe transportul fluvial.
Pentru moment, Dunărea la Cernavodă rămâne un indicator urmărit atent, mai ales că de el depinde repornirea unei părți importante din producția națională de energie.






















