Trei nave comerciale lovite de drone în două zile au adus securitatea în Marea Neagră în centrul unei convorbiri telefonice între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, potrivit Türkiye Today.
Toate cele trei vase aparțin unor armatori turci, iar două dintre ele s-au scufundat.
Trei nave lovite în două zile consecutive
Primul atac a vizat cargoul Royad Mammadov, încărcat cu cereale ucrainene, în zona economică exclusivă a României, la circa 30 de mile marine sud de Sfântu Gheorghe. Autoritățile române au confirmat doi morți și 11 membri ai echipajului salvați. Volodimir Zelenski a pus atacul pe seama Rusiei, însă confirmarea oficială de la București descrie incendiul și scufundarea fără să numească un autor.
A doua zi, dronele au lovit două nave în zona economică a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine de coastă, relatează Euronews România. Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat după avarii majore, iar căutarea celor zece marinari sirieni a fost suspendată fără supraviețuitori.
Able, sub pavilion Palau, a luat foc. Cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați, 11 turci și șapte indieni, dar doi dintre ei sunt grav răniți. Autoritățile bulgare spun că navele au fost vizate de drone aeriene și maritime, a căror origine nu a fost stabilită.
🗞️ Citește și Acestea
Ce a spus Erdogan și ce lipsește din comunicat
Potrivit Direcției de Comunicare a Președinției turce, citată de Türkiye Today, cei doi lideri au discutat despre relațiile bilaterale și despre chestiuni regionale. Erdogan a subliniat importanța eforturilor pentru siguranța navigației în Marea Neagră și a spus că Turcia este pregătită să ajute la lansarea unor contacte directe între Rusia și Ucraina.
Comunicatul nu menționează o cerere explicită către Putin de a opri atacurile și nu atribuie responsabilitatea nimănui. Nici relatarea părții ruse a convorbirii nu a putut fi găsită în sursele consultate.
Miza turcă este directă: armatorii turci au pierdut două nave și au avut marinari morți sau dispăruți, așa că securitatea în Marea Neagră a devenit pentru Ankara o chestiune de interes imediat, nu doar de diplomație regională.
Reacțiile de la București, Sofia și Bruxelles
România și Bulgaria
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a numit primul atac „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a relatat Spotmedia. Premierul bulgar Rumen Radev a descris atacul din zona Bulgariei drept „absolut inacceptabil”, potrivit Digi24, fără să spună cine a lansat dronele.
Președinta bulgară Iliana Iotova a anunțat, după reuniunea Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, că Bulgaria va invita România și Turcia la consultări privind securitatea navelor comerciale. Pentru securitatea în Marea Neagră, Sofia ar putea cere aliaților din NATO și capacități suplimentare de supraveghere și sisteme de contracarare a dronelor, a relatat Financial Intelligence.
Uniunea Europeană
Ursula von der Leyen a scris pe rețeaua X că situația din Marea Neagră este tot mai îngrijorătoare, iar atacurile asupra navelor civile sunt „inacceptabile”, potrivit Agerpres. Ea nu a atribuit responsabilitatea, spunând că împrejurările sunt încă în curs de stabilire.
România și Bulgaria au cerut imagini din satelit pentru o imagine mai clară a situației, iar Comisia Europeană, prin Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, a început să le furnizeze.
Centrul de securitate de la Constanța și Varna
Răspunsul pe termen lung la problema securității în Marea Neagră ar trebui să vină de la Centrul UE pentru Securitate Maritimă, proiect condus de România și Bulgaria. Centrul urmărește să îmbunătățească cunoașterea situației pe mare și să protejeze infrastructura critică, iar Țoiu a precizat că va fi găzduit de porturile Constanța și Varna.
Comisia Europeană spune că strategia pentru Marea Neagră a lansat 65 de proiecte în valoare de 200 de milioane de euro. Un raport european despre pregătirea apărării, citat de Euronews România, indică totuși lacune la muniția navală, apărarea aeriană și antirachetă, loviturile la distanță mare și protecția infrastructurii submarine.
Statele membre plănuiesc investiții de aproximativ 98,9 miliarde de euro în capabilități maritime în următorii ani, iar România și Bulgaria vor primi împreună circa 20 de miliarde de euro prin programul SAFE. Un expert al European Policy Centre, Mihai Sebastian Chihaia, notează că regiunea are nevoie de capabilități, nu doar de strategii, și că NATO nu are o strategie dedicată Mării Negre.
Telefonul dintre Erdogan și Putin leagă, în comunicatul turc, siguranța navigației de contactele directe dintre Moscova și Kiev, nu de cele trei atacuri asupra navelor turcești. Iar întrebarea de bază rămâne fără răspuns: Sofia nu a spus cine a lansat dronele, iar confirmarea oficială de la București nu numește nici ea un autor.
