Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a respins cererile Italiei și Greciei de flexibilitate fiscală suplimentară în regulile bugetare ale UE, a spus comisarul Valdis Dombrovskis după reuniunea Eurogrupului de la Luxemburg, potrivit Agence Europe.
Refuzul vizează noi relaxări, nu clauzele deja aprobate, iar discuția rămâne deschisă la nivel de miniștri și de lideri.
Ce au cerut premierii Italiei și Greciei
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a scris Comisiei, cu puțin timp înainte, și a propus să fie scoase din indicatorul de cheltuieli nete anumite măsuri naționale temporare, până la o limită. A cerut și ca veniturile suplimentare din TVA, generate de inflația alimentată de energie, să fie luate în calcul.
Premierul italian Giorgia Meloni a argumentat că plafonul nominal al creșterii cheltuielilor nu absoarbe efectul bugetar al inflației mai mari decât cea proiectată, mai ales pentru pensiile indexate. A susținut și că câștigurile pe termen scurt din TVA nu POT finanța măsuri compensatorii.
🗞️ Citește și Acestea
Ambele guverne vor să limiteze impactul scumpirii energiei asupra gospodăriilor și firmelor.
Cum a răspuns Dombrovskis
Comisarul a spus că nu se poate conta pe noi măsuri de relaxare, deocamdată. Într-o relatare internațională, citatul sună astfel: „Nu putem veni de fiecare dată cu noi flexibilități fiscale”, potrivit unui material preluat de 933thedrive.com.
Argumentele lui au fost două. Presiunile inflaționiste intră deja în evaluarea generală a respectării regulilor, iar o nouă flexibilitate ar putea slăbi hotărârea colectivă de a respecta cadrul fiscal, într-un moment în care credibilitatea lui contează mult.
Dombrovskis a amintit și rolul anticiclic al pactului: statele nu ar trebui să compenseze lipsa de venituri din încetinirea economiei sau costurile mai mari ale dobânzilor.
Ce nu s-a respins: clauza pentru energie din vară
Refuzul nu anulează flexibilitatea fiscală deja discutată. În vară, Comisia a propus extinderea clauzei naționale de derogare, folosită pentru apărare, la investițiile în energie, cu un plafon de 0,3% din PIB pe an, potrivit ANSA.
Clauza nu acoperă sprijinul pentru combustibili fosili și nici reducerile de taxe pe energie, a precizat atunci Dombrovskis. Propunerea trebuia încă agreată în Consiliu, potrivit Eunews, iar Grecia, prin ministrul ei de finanțe, sprijinea atunci această variantă.
La acea reuniune a Eurogrupului, Germania a vorbit despre un dialog constructiv și a spus că este gata să analizeze planul concret, fără o poziție finală. Finlanda a avertizat că excepția nu trebuie să submineze credibilitatea cadrului fiscal. Disputa de acum continuă, așadar, un dezacord mai vechi despre cât de departe pot merge excepțiile.
Ce se cere acum este altceva: scoaterea măsurilor temporare din indicatorul de cheltuieli nete și luarea în calcul a veniturilor din TVA. Tocmai aceste două idei au rămas fără răspuns favorabil.
Cine se opune în Eurogrup
Reuniunea s-a încheiat fără concluzii, potrivit Eunews. Ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen, a spus că începe să se sature de această discuție și că mai multă datorie nu e soluția.
Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, a amintit că regulile fiscale au fost revizuite recent, dar a cerut Comisiei să se ocupe de prețurile ridicate la energie. Belgianul Vincent Van Peteghem nu vrea schimbarea regulilor pentru o criză de ofertă. Spaniolul Carlos Cuerpo a spus că este deschis să analizeze, cu detalii de clarificat.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a vorbit despre protejarea familiilor și firmelor fără a pierde credibilitatea regulilor.
Unde ajunge discuția mai departe
Dombrovskis a spus că dezbaterea continuă la nivel de miniștri. Subiectul este așteptat și la summitul liderilor UE, unde președintele Consiliului European, António Costa, a cerut orientări privind măsuri țintite și temporare împotriva prețurilor mari la energie.
Sursele consultate despre această reuniune nu leagă decizia de România și nu menționează o cerere românească de flexibilitate. Orice concluzie despre efectele pentru București ar fi, deocamdată, o interpretare.
Singurul lucru sigur este delimitarea făcută chiar de Comisie: flexibilitatea fiscală pentru investițiile în energie rămâne în discuție, dar cererile de a scoate din calcul măsurile temporare și veniturile din TVA au primit un refuz clar.
