Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pentru deficit bugetar 2027, Comisia Europeană ar cere României o limită de 5,3% din PIB, cu ambiția de aproximativ 5%, potrivit unor surse politice citate de Digi24. Bruxellesul nu cere o nouă rundă de austeritate, dar vrea ca tăierile de cheltuieli deja începute să continue.
Ce spun sursele despre deficitul bugetar 2027
Informațiile vin din discuții purtate cu oficiali europeni, iar Comisia nu a comunicat oficial aceste cifre. Tot ce urmează este atribuit surselor politice invocate de Digi24 și nu a fost confirmat public de executivul european.
Potrivit relatării, Bruxellesul consideră că nu e nevoie de măsuri noi de austeritate. În schimb, vrea ca ajustarea să rămână credibilă, adică să nu se răstoarne printr-o nouă explozie de cheltuieli. În ecuația deficitului bugetar 2027, ținta de 5,3% din PIB apare ca limită, iar cea de 5% ca obiectiv ambițios.
Oficialii europeni ar fi reproșat și că bugetele României au fost uneori mai mari decât capacitatea reală de execuție. Cu alte cuvinte, banii au fost alocați pe hârtie, dar statul nu i-a putut cheltui eficient.
🗞️ Citește și Acestea
Colectarea taxelor, punctul slab
Una dintre cele mai dure observații privește încasările. România are un decalaj de TVA de aproape 30%, iar Comisia a mai semnalat problema în rapoartele ei. Un raport european despre decalajul de TVA a arătat același nivel ridicat, de aproximativ 30% pentru anul 2023.
Oficialii citați ar fi nemulțumiți și de digitalizarea ANAF, finanțată prin PNRR. Proiectul trebuia să aducă venituri mai mari la buget, dar efectele nu s-au văzut încă, spun sursele.
Miza e directă. O colectare mai bună ar putea susține creșteri de pensii și salarii, dar numai dacă acestea sunt sustenabile. Altfel spus, banii în plus ar trebui să vină din taxe încasate, nu din împrumuturi.
Cele 770 de milioane de euro pierdute
PNRR a fost gândit ca instrument de reformă, nu doar de investiții. Fiecare jalon neîndeplinit la timp înseamnă bani care nu mai ajung în țară, iar România a avut deja experiențe de acest fel. De aceea, episodul salarizării este privit la Bruxelles ca test de seriozitate.
Al doilea dosar sensibil este legea salarizării din sectorul public. Jalonul din PNRR legat de ea valora 770 de milioane de euro, iar reforma trebuia finalizată până la un termen deja depășit. Potrivit Digi24, banii sunt pierduți chiar dacă legea ar fi adoptată până la finalul anului.
Situația nu e însă tranșată în mod unanim. Economedia a relatat că Dragoș Pîslaru, vorbise anterior despre o recuperare parțială, între 10 și 100 de milioane de euro, dacă legea trecea înaintea evaluării finale. Cele două versiuni nu se bat cap în cap pe deplin, dar arată că suma exactă pierdută rămâne neclară.
Ce înseamnă pentru viitorul guvern
Mesajele de la Bruxelles ajung într-un moment politic fragil, cu un guvern interimar și o formulă nouă încă în negociere. Oricine va conduce executivul va trebui să construiască un buget care respectă ținta de deficit fără să taie masiv investițiile.
Sursele indică trei direcții pe care Comisia le-ar vedea ca prioritare:
- reducerea în continuare a cheltuielilor, fără un pachet nou de austeritate;
- creșterea încasărilor prin ANAF și scăderea decalajului de TVA;
- investiții mai eficiente, după critici privind proiecte considerate păgubitoare.
Nicio cifră nu este încă o decizie formală, iar un deficit bugetar 2027 sub limită depinde de cheltuielile din anii dinaintea lui. Pentru moment, discuția rămâne la nivelul unor semnale transmise pe canale informale, iar poziția oficială a Comisiei va conta abia când va exista un proiect de buget pe masă.
Rămâne de văzut cum va răspunde viitorul guvern la aceste semnale. Dacă prioritățile politice de acasă, de la pensii la salarii, vor intra în conflict cu limita de 5,3%, discuția despre deficit bugetar 2027 va deveni una dintre cele mai tensionate din negocierea bugetului.
