Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un fost primar liberal din județul Sălaj a fost condamnat definitiv pentru uzurparea funcției, după ce a atribuit verbal un spațiu public unei firme private, fără nicio hotărâre a Consiliului Local și fără licitație. Dosarul, urmărit de instanțe timp de mai mulți ani, s-a închis nu prin achitare, ci prin împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale — un deznodământ care ridică întrebări serioase despre eficiența sistemului judiciar în cazurile de corupție la nivel local, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată.
Cum a atribuit primarul un spațiu public fără acte.
Ioan Șumălan, fostul primar al comunei sălăjene Marca, a permis firmei Iluminis SRL să folosească o parte din fostul cămin cultural din satul Leșmir începând din 2017, fără a parcurge procedurile legale obligatorii.
Spațiul, aflat în domeniul public al comunei, a fost utilizat inițial pentru depozitarea de utilaje, apoi pentru activități de tâmplărie. Accesul s-a făcut în baza unui simplu acord verbal al primarului, confirmat de mai mulți martori — angajați ai firmei și funcționari ai primăriei.
Instanța a reținut explicit că „dispoziția verbală dată de inculpat, în calitate de primar, ca S.C. […] S.R.L. să folosească o parte din Căminul Cultural din satul Leșmir constituie un act de dispoziție făcut cu încălcarea dispozițiilor legale”, conform hotărârii judecătorești. Niciun contract nu a fost semnat în perioada inițială de utilizare, iar comuna a suferit un prejudiciu prin neîncasarea chiriei și prin cheltuieli cu energia electrică acoperite fără bază contractuală.
🗞️ Citește și Acestea
Condamnat în apel, salvat de o eroare procedurală.
În aprilie 2025, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv la 1 an și 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru infracțiunea de uzurpare a funcției. Pedeapsa nu presupunea executare imediată, dar orice nouă infracțiune comisă în termenul de supraveghere ar fi putut transforma-o în detenție efectivă.
Fostul edil a formulat ulterior o contestație în anulare, invocând faptul că în apel nu fusese audiat personal, deși era prezent în sală și audierea era posibilă. Instanța a admis contestația, motivând că „inculpatul prezent în sala de judecată nu a fost întrebat niciodată dacă dorește sau nu să dea declarații” — o eroare procedurală care a deschis calea rejudecării.
Termenul de prescripție a închis dosarul.
La rejudecare, Curtea a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale se împlinise între timp. Potrivit hotărârii, termenul a început să curgă de la 1 februarie 2017 și s-a împlinit la 1 aprilie 2025 — fix în perioada în care dosarul era în curs de rejudecare.
Concluzia instanței a fost clară: „Se impune admiterea apelului inculpatului și încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.” Decizia este definitivă.
Cu toate acestea, Șumălan a fost obligat la plata a peste 23.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către UAT Comuna Marca, inclusiv onorarii avocațiale. Cauza s-a închis, astfel, nu prin constatarea nevinovăției, ci printr-un artificiu al calendarului judiciar.
Un caz care ilustrează vulnerabilitățile sistemului judiciar.
Dosarul primarului din Marca pune în lumină un mecanism bine cunoscut în practica juridică românească: o eroare procedurală minoră poate declanșa rejudecarea, iar dacă procesul durează suficient, prescripția stinge răspunderea penală, indiferent de gravitatea faptei.
Cazul nu este singular, potrivit Europa Liberă România, care semnalează că reformele administrative în curs vizează tocmai creșterea răspunderii funcționarilor publici locali și reducerea marjei de manevră discreționară a primarilor. Rămâne de văzut dacă noile reglementări vor putea preveni pe viitor atribuirile informale de bunuri publice.
