Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Motorina va atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în România în luna aprilie și va rămâne scumpă pe tot parcursul anului 2026, indiferent de evoluția conflictului din Iran, avertizează experți în energie. Structura fiscală a prețului carburantului, combinată cu cererea sezonieră ridicată, face ca o scădere reală să fie imposibilă fără intervenția statului, potrivit Agerpres.
De ce nu scade prețul motorinei, chiar și dacă războiul s-ar încheia.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a publicat o analiză detaliată care demontează orice speranță de ieftinire rapidă a carburantului. Potrivit acestuia, petrolul se tranzacționează în prezent la aproximativ 110–112 USD/baril, iar motorina pe piețele internaționale depășește 1.150–1.180 USD/tonă.
„Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea, creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu încă minim 3 săptămâni, depășind pragul psihologic de 10 lei pe litru”, a avertizat Chisăliță.
Scăderea prețului internațional al petrolului ar putea aduce, în cel mai optimist scenariu, o reducere treptată până la finalul anului, dar prețul motorinei la pompă nu ar coborî sub 9 lei/litru în 2026.
🗞️ Citește și Acestea
Structura fiscală, principalul obstacol în calea ieftinirii.
Analiza AEI arată că în România, mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat de fiscalitate. Costul efectiv al petrolului și al rafinării reprezintă doar 32–38% din prețul final, în timp ce acciza contribuie cu aproximativ 30%, iar TVA-ul cu 19%. Restul revine distribuției și marjelor comerciale.
Simulările AEI, citate și de Adevărul, arată că în absența oricărei intervenții a statului, prețul motorinei la pompă va atinge 10 lei/litru în aprilie 2026 și va rămâne în jurul valorii de 9 lei/litru la finalul anului — cu 45% mai mult față de decembrie 2025.
Agricultorii, primii afectați de prețul ridicat al motorinei.
Luna aprilie este momentul de vârf al consumului agricol. Lucrările de semănat și pregătirea solului determină o creștere a consumului de motorină cu 20–40% față de media anuală, exact când fermierii au cea mai mare nevoie de carburant.
„Agricultura este unul dintre puținele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la prețul combustibilului. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină”, a explicat Chisăliță.
România consumă anual aproximativ 1,5–2 miliarde de litri de motorină în agricultură. La un preț de 9,5 lei/litru, costurile pentru sectorul agricol POT depăși 15–18 miliarde lei pe an, punând sub presiune marjele deja reduse ale fermierilor.
Statul câștigă pe termen scurt, economia pierde pe termen lung.
Paradoxal, creșterea prețului motorinei aduce beneficii fiscale directe statului. Diferența de aproximativ 0,3 lei per litru din TVA suplimentar ar putea aduce la buget circa 500 de milioane de euro în plus în 2026.
Însă economistul avertizează că acest câștig este iluzoriu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile economice pot depăși 1–1,5 miliarde de euro, fără a mai lua în calcul efectul inflaționist asupra întregii economii.
„Strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite. Pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, această abordare este însă riscantă”, a concluzionat Chisăliță.
Decizia autorităților de a interveni sau nu pe piața motorinei va deveni vizibilă în lunile următoare, odată cu lansarea campaniei agricole de primăvară.
