Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Elena-Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României, a declarat luni că nu a primit niciodată presiuni politice directe în legătură cu deciziile CCR, inclusiv în dosarul extrem de controversat al Legii pensiilor speciale ale magistraților, potrivit unui interviu acordat publicației SpotMedia.
Un dosar cu presiuni mediatice fără precedent.
Decizia CCR privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost una dintre cele mai tensionate din istoria recentă a instituției. Curtea a amânat pronunțarea de cinci ori consecutiv, în parte din cauza unui blocaj provocat de patru judecători care au refuzat să se prezinte la ședință, împiedicând astfel asigurarea cvorumului.
Pe 18 februarie 2026, CCR a respins, cu o majoritate de 6 voturi din 9, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, declarând legea drept constituțională, potrivit Antena 3 CNN. Tănăsescu a votat pentru constituționalitate, alături de alți cinci colegi.
Motivarea deciziei are 48 de pagini și include atât o opinie concurentă, semnată de trei judecători, cât și una contrară, semnată de doi.
🗞️ Citește și Acestea
Tănăsescu: presiunea mediatică, resimțită, dar nicio influențare directă.
Întrebată dacă a existat vreodată o tentativă de influențare politică a deliberărilor, președinta CCR a fost tranșantă.
„Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic ori de altă natură. Am fost judecător la instanța obișnuită, acum sunt la Curtea Constituțională, dar nu am întâmpinat nicio încercare de influențare”, a afirmat Tănăsescu.
Ea a confirmat că judecătorii CCR percep presiunea publică și mediatică, dar a subliniat că aceasta face parte din natura funcției. „Toți judecătorii constituționali au rezistență la stres. Face parte din fișa postului”, a explicat magistratul.
Tănăsescu a precizat că nu a primit niciodată telefoane din partea oamenilor politici prin care să fie îndemnată să ia o decizie sau alta: „Eu nu am primit niciodată telefoane de influențare. Vreau să subliniez: nu am primit niciun astfel de apel personal”.
CCR nu s-a poziționat împotriva puterii judecătorești.
Președinta CCR a ținut să clarifice și sensul mai larg al deciziei privind pensiile magistraților, respingând interpretarea că instituția pe care o conduce ar fi acționat împotriva independenței sistemului judiciar.
„Curtea Constituțională, prin această decizie, în niciun caz nu s-a poziționat într-un fel vizavi de puterea judecătorească. Curtea s-a pronunțat într-un dosar cu privire la o lege, iar acea lege s-a referit la un aspect particular”, a spus Tănăsescu.
Ea a amintit că legea, promulgată ulterior de președintele Nicușor Dan, crește treptat vârsta de pensionare a magistraților până la 65 de ani și introduce condiția de 35 de ani de vechime totală în muncă. Decizia CCR a deblocat totodată 231 de milioane de euro din jalonul PNRR dedicat acestei reforme.
O decizie care a scindat magistratura și opinia publică.
Reacțiile la decizia CCR au fost divizate. Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că legea riscă să genereze plecări masive din sistem, transformând profesia de magistrat într-una neatractivă. Pe de altă parte, premierul Bolojan a salutat verdictul constituțional ca pe un pas important spre echitate în sistemul de pensii.
Tânăsescu a subliniat că decizia a fost luată în urma unor dezbateri interne intense, că există opinii separate publicate în motivare și că procesul a respectat toate procedurile legale. Urmează să vedem cum va fi aplicată legea în practică și dacă vor apărea contestații la nivel european.
