Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Publicația maghiară mandiner.hu susține că România se află într-o spirală descendentă după măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, într-un articol publicat chiar de ziua Micii Uniri. Textul compară situația economică din cele două țări, argumentând că mai mulți români decât maghiari acceptă salariul minim pe economie.
„Românismul de stânga” a eșuat, iar nivelul de trai al românilor este într-o spirală descendentă, titrează publicația maghiară într-un articol care apare la doar câteva ore după ce România sărbătorește Unirea Principatelor din 1859. Tonul vădit tendențios sugerează că Ungaria ar fi mai dezvoltată economic decât România, iar măsurile de austeritate implementate de premierul Ilie Bolojan ar fi agravat situația.
Controversa salariului minim între România și Ungaria.
Articolul maghiar subliniază că România a reușit să depășească Ungaria la salariul minim, ajungând la 814 euro lunar în ianuarie 2025, față de 707 euro în Ungaria. Totuși, publicația atrage atenția că un sfert dintre angajații români lucrează pentru salariul minim, în timp ce în Ungaria doar „o douăzecime” acceptă această remunerație, conform Jurnalul.
„Un bun exemplu este cuantumul salariului minim: a existat, într-adevăr, un an în care cel din România a fost mai mare decât cel din Ungaria, dar analizele nu au ținut cont de faptul că, potrivit bazei de date a Confederației Europene a Sindicatelor, în România, peste un sfert dintre angajați lucrează pentru o astfel de sumă”, notează publicația maghiară.
🗞️ Citește și Acestea
Datele Eurostat confirmă că România se află pe locul patru din Uniunea Europeană la cele mai mici salarii minime, după Bulgaria, Ungaria și Letonia, cu 814 euro în ianuarie 2025.
Austeritatea lui Bolojan, în centrul criticilor.
Măsurile de austeritate implementate de guvernul Bolojan au devenit un subiect fierbinte în presa europeană. Premierul român a anunțat tăieri semnificative în administrația publică, înghețarea salariului minim și creșterea unor taxe, potrivit Fanatik.
Principalele măsuri includ majorarea TVA la 21%, introducerea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, reducerea burselor studențești și creșterea numărului de elevi per clasă. Aceste decizii au generat nemulțumiri în rândul populației și au permis PSD să câștige teren la lupta pentru imagine, acuzându-l pe Bolojan de a fi „apostolul austerității”.
Bolojan răspunde criticilor interne și externe.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi 24 că este premierul României atât timp cât există o majoritate parlamentară, respingând amenințările cu demiterea venite de la partenerii de coaliție. „Nu lucrez după ureche, încercăm să lucrăm după un plan”, a afirmat Bolojan, răspunzând indirect acuzațiilor lui Claudiu Manda.
Despre critica maghiară și internațională, Bolojan a subliniat că România trebuie să facă reforme pentru a deveni o țară de încredere. „Fiecare responsabil public trebuie să-și asume răspunderea pentru zona de competență”, a spus premierul, conform StiriPeSurse.
România se află într-un moment dificil economic, cu un deficit bugetar de 7,7% din PIB în 2025 și inflație de 8,6% în decembrie 2025, în timp ce media UE este de 2,3%. Măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan vor fi testate în lunile următoare, iar presiunea internă și externă continuă să crească.
