Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a explicat marți că formațiunea sa nu vrea ca România să piardă fonduri din PNRR, după ce, împreună cu liderul Renew Europe, ceruse Comisiei Europene să rețină 770 de milioane de euro din cauza amendamentului Fritz, potrivit Antena3 CNN.
Ce prevede scrisoarea trimisă Ursulei von der Leyen
Weber și președinta Renew Europe, Valérie Hayer, au trimis luni, pe 24 august, o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care avertizează că amendamentul adoptat de majoritatea PSD-AUR și validat de Curtea Constituțională încalcă statul de drept și legislația Uniunii Europene.
Cei doi lideri politici cer Executivului comunitar să clarifice fără echivoc faptul că suma de 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu va fi eliberată către România decât dacă autoritățile de la București renunță la planurile de modificare a legii care ar putea duce la încetarea mandatului de primar al liderului USR, Dominic Fritz.
Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului încalcă atât dreptul european, cât și Constituția României, și acuză PSD că îl vizează în mod direct pe primarul Timișoarei. Solicitarea a fost formulată înainte de termenul-limită de 31 august, până la care România trebuie să închidă mai multe jaloane din PNRR, dar și înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentul cetățeniei europene a lui Dominic Fritz
Scrisoarea celor doi lideri politici introduce și un argument de drept european: Fritz, cetățean german, a fost ales primar în România în baza articolului 22 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care garantează cetățenilor UE dreptul de a alege și de a fi aleși la scrutinurile locale din statul membru în care locuiesc.
„Un cec în alb pentru jocuri de putere politică”, așa a descris Hayer, pentru POLITICO, riscul ca banii contribuabililor europeni să fie folosiți în disputa internă din România legată de amendamentul Fritz.
Weber își nuanțează poziția: „PPE nu vrea ca România să piardă niciun euro”
La o zi după trimiterea scrisorii, Weber a publicat pe Facebook un mesaj prin care a explicat mai clar intenția demersului, subliniind că grupul PPE nu urmărește blocarea definitivă a fondurilor, ci doar o clarificare rapidă din partea Comisiei.
„Este esențial ca această clarificare să vină rapid”, a scris liderul PPE, adăugând că astfel România va putea face, dacă este nevoie, ajustările necesare pentru a îndeplini jalonul la termen. Weber a insistat că miza este ca țara noastră să încaseze integral cele 770 de milioane de euro, nu să le piardă.
Reacția Comisiei Europene și a autorităților de la București
Comisia Europeană a confirmat, marți, la întrebările HotNews.ro, primirea scrisorii semnate de Weber și Hayer, precizând printr-o purtătoare de cuvânt că instituția va răspunde în timp util. Un reprezentant al Comisiei a mai declarat, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Digi24, că scrisoarea a fost primită și va fi analizată.
Sursele politice citate în spațiul public arată că USR și PNL și-au informat partenerii europeni din PPE și Renew Europe despre conținutul amendamentului Fritz, introdus în noua lege a integrității, pe care Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională, dar a menținut, în linii mari, prevederile vizate.
De ce contează cetățenia lui Fritz în ecuația europeană
Argumentul juridic central al scrisorii nu ține doar de statutul de primar al lui Fritz, ci de faptul că acesta este cetățean german ales într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Weber și Hayer susțin că o încetare retroactivă a unui asemenea mandat ar afecta aplicarea efectivă a dreptului european, motiv pentru care cer Comisiei să își folosească explicit prerogativele legate de protecția drepturilor electorale ale cetățenilor UE.
Argumentul e cu atât mai sensibil cu cât Curtea Constituțională a validat, în linii mari, cadrul legislativ prin care a fost introdus amendamentul, ceea ce mută disputa din plan strict juridic intern într-unul care implică direct instituțiile europene și interpretarea tratatelor.
Un termen strâns pentru București
Miza rămâne, practic, dublă pentru România: pe de o parte, respectarea jalonului PNRR privind reforma legii integrității până pe 31 august, iar pe de altă parte, evitarea unui conflict deschis cu principalele familii politice europene chiar în perioada în care se decide soarta mandatului lui Dominic Fritz. Nuanțarea lui Weber arată că miza financiară rămâne, pentru moment, un instrument de presiune, nu o decizie deja luată de blocare a banilor.
