Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Conducerea PNL se pregătește să opereze o epurare masivă în partid, după ce o parte dintre liberali au votat, pe 22 iunie 2026, în favoarea Guvernului Adrian Veștea. Potrivit unor surse politice citate de Digi24, cel puțin 18 nume grele, inclusiv parlamentari, lideri locali și un europarlamentar, ar urma să fie excluse din partid în ședința noii conduceri liberale, instalate duminică la Congresul Extraordinar.
Decizia marchează victoria taberei Ilie Bolojan asupra grupării care a susținut formula guvernamentală propusă de Adrian Veștea. Mișcarea pare o demonstrație de forță, dar vine cu riscuri majore: partidul ar scăpa de adversarii interni ai lui Bolojan, dar ar putea pierde influență parlamentară și control teritorial exact când scenariul alegerilor anticipate devine tot mai discutat.
Lista celor vizați de excluderi din PNL.
Pe lista celor care urmează să fie excluși se află parlamentarii liberali care au votat pentru Guvernul Veștea: Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Câmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veștea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Ciprian Pandea, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Ionuț Stroe.
Pe aceeași listă figurează și lideri locali cu greutate: Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. Ultimul nume vizat este europarlamentarul Rareș Bogdan.
Potrivit platformei Republica.ro, trei parlamentari au fost scoși de pe lista excluderilor după ce au părăsit sala de plen și nu au votat pentru Guvernul Veștea: Alex Popa, Alexandru Andrei și Andrei Teslariu.
Excluderile urmau să fie validate în ședința conducerii PNL de marți, care a fost decalată din cauza consultărilor de la Cotroceni convocate de președintele Nicușor Dan.
Bolojan câștigă partidul, dar poate pierde bucăți din el.
Din punct de vedere intern, tabăra Bolojan transmite că nu tolerează indisciplina și că deciziile partidului sunt obligatorii pentru toți, inclusiv pentru greutățile politice. După votul pentru Guvernul Veștea, liberalii loiali noii conduceri vor să taie orice posibilă regrupare în jurul lui Adrian Veștea, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Lucian Bode, Alina Gorghiu sau Rareș Bogdan.
Operațiunea are și efectul invers. PNL riscă să transforme o confruntare internă într-o ruptură politică greu de reparat. O parte dintre cei vizați nu sunt simpli membri, ci parlamentari cu vot în Camera Deputaților și Senat, lideri locali cu rețele administrative, foști miniștri și oameni cu influență electorală în județe.
Contestatarii lui Bolojan au atacat deja în instanță deciziile de excludere. Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu deciziile BPN până la soluționarea definitivă a litigiului, pe motiv că BPN nu ar fi avut competența de a dispune astfel de sancțiuni conform statutului PNL.
PNL, mai slab în Parlament.
Excluderea parlamentarilor nu îi lasă pe aceștia fără mandat. Deputații și senatorii vizați ar rămâne în Parlament, dar în afara PNL, ceea ce ar diminua automat forța grupurilor parlamentare liberale.
Într-o criză politică în care fiecare vot contează, PNL riscă să își reducă singur ponderea parlamentară. Partidul ar putea pierde nu doar voturi la învestirea unui viitor guvern, ci și influență în negocierile pentru majorități, funcții, comisii și eventuale moțiuni.
Situația este cu atât mai delicată cu cât Guvernul Veștea a obținut pe 22 iunie doar 189 de voturi din 465 posibile, față de 233 necesare. Președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări, iar un PNL care merge la masa negocierilor cu o poziție formal mai dură, dar numeric mai slabă, se află într-o situație complicată.
Riscul din teritoriu: organizații fără comandanți înainte de anticipate.
A doua problemă este teritorială. În caz de alegeri anticipate, liberalii ar putea descoperi că au sacrificat exact oamenii care controlează organizații-cheie.
Adrian Veștea are influență majoră în Brașov, Hubert Thuma controlează o rețea politică importantă în Ilfov, iar în București mai mulți dintre liberalii vizați de excludere au greutate în organizații și structuri electorale.
Pentru PNL, anticipatele nu s-ar duce doar la televizor și pe mesaje naționale, ci în secții de vot, cu primari, consilieri, oameni de campanie și rețele administrative. Dacă o parte dintre aceste structuri rămân fidele liderilor excluși sau intră în pasivitate, partidul poate pierde teren exact acolo unde are nevoie de mobilizare.
Într-un asemenea scenariu, PNL ar putea ajunge să intre în alegeri cu organizații slăbite, conduceri interimare fără autoritate și filiale divizate.
–






















