Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a susținut, într-un clip distribuit pe rețelele sociale, că hidrocentralele din Germania și Austria ar putea explica de ce a scăzut dramatic debitul Dunării în România, o teorie pe care jurnaliștii de la Antena3 CNN au analizat-o și au contrazis-o punct cu punct. dinPolitica.ro a mers mai departe și a verificat afirmațiile lui Piperea direct la sursele germane, austriece, maghiare și bulgare, dincolo de preluările din presa românească.
Declarațiile au fost făcute în contextul crizei hidrologice fără precedent care a dus la oprirea reactoarelor de la centrala nucleară Cernavodă, conform articolului publicat de Stiripesurse.ro. Analiza dinPolitica.ro arată însă că mai multe dintre afirmațiile centrale ale europarlamentarului AUR nu se susțin, iar unele erau deja depășite de realitate chiar în momentul publicării.
Ce a spus Piperea despre Cernavodă și Dunăre
În intervenția sa, Piperea a explicat că reactorul 1 al centralei de la Cernavodă fusese deja oprit din lipsă de apă și a lăsat de înțeles că oprirea celui de-al doilea reactor era doar o posibilitate incertă, despre care ar fi existat dubii chiar privind motivele reale ale amânării. La momentul publicării materialului, pe 31 iulie, informația era însă depășită.
Nuclearelectrica anunțase deja oficial oprirea Unității 2 a centralei, controlată și programată pentru seara zilei de 29 iulie sau dimineața zilei de 30 iulie, conform comunicatului preluat de Profit.ro. România a rămas astfel, pentru prima dată, fără o putere nominală de producție de peste 1.400 MW, echivalentul celor două unități nucleare de la Cernavodă.
Situația a fost confirmată și de agenția internațională de presă economică bne IntelliNews, care titra explicit că România a oprit ambele reactoare de la Cernavodă din cauza nivelului record de scăzut al Dunării, citând și un motiv tehnic esențial: spre deosebire de centralele din Slovacia și Cehia, care folosesc lacuri artificiale pentru răcire, Cernavodă, Kozlodui și Paks depind direct de apa de râu, ceea ce le face vulnerabile la secetă.
România, singura țară dunăreană care a oprit un reactor din lipsă de apă. Fals
Una dintre afirmațiile cele mai răspândite din materialul analizat susține că România ar fi singura țară dunăreană care și-a oprit un reactor nuclear din lipsă de apă pe Dunăre, europarlamentarul menționând explicit că ar fi verificat acest lucru. Datele verificate de dinPolitica.ro direct din presa internațională arată contrariul.
Ungaria a oprit complet toate cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks, pentru prima dată în cei 44 de ani de istorie a centralei, exact în aceeași perioadă. Anunțul a fost făcut de premierul ungar Peter Magyar, iar informația a fost confirmată de agenția AP, preluată de The Philadelphia Inquirer, care scrie că centrala, situată la aproximativ 80 de kilometri sud de Budapesta, funcționa deja la mai puțin de jumătate din capacitatea normală înainte de oprirea totală.
Euronews confirmă, la rândul său, că centrala de la Paks asigură aproape jumătate din energia electrică a Ungariei, iar premierul Magyar a declarat că oprirea totală ar fi putut avea loc chiar în ziua anunțului sau a doua zi. Este pentru prima oară când centrala se oprește integral din cauza nivelului scăzut al apei, potrivit postului public de televiziune austriac ORF, care notează că motivul tehnic este identic cu cel de la Cernavodă: punctele de aspirație ale pompelor de răcire ajunseseră mai sus decât nivelul apei.
Nici Bulgaria nu a fost complet ferită de problemă, deși nu și-a oprit reactoarele. Agenția oficială de presă bulgară BTA confirmă că centrala Kozlodui a fost nevoită să înființeze, încă de la începutul lunii iulie, un grup operativ dedicat gestionării situației, din cauza celor mai scăzute niveluri ale Dunării înregistrate în ultimele decenii, iar ministra bulgară a energiei a avertizat public că nu exclude o oprire temporară dacă tendința continuă.
Concluzia verificării dinPolitica.ro este clară: afirmația că România ar fi „singura țară dunăreană” afectată de acest fenomen este contrazisă direct de sursele internaționale, inclusiv de televiziunea publică austriacă și de agenția Associated Press.
Ipoteza hidrocentralelor din Germania și Austria, testată la sursă
Cea mai importantă afirmație din materialul analizat este ipoteza potrivit căreia Germania și Austria ar reține apa Dunării în hidrocentralele proprii, motiv pentru care fluviul ar seca în aval, în România. Cifrele citate de Piperea, aproximativ 7.300 de hidrocentrale în Germania și 3.800 în Austria, dintre care 10 pe sectorul austriac al Dunării, sunt reale și au fost confirmate de dinPolitica.ro direct dintr-o sursă germană independentă, erneuerbare-energien-aktuell.de, și dintr-o sursă austriacă, Wikipedia în limba germană, care confirmă exact cele zece hidrocentrale de pe Dunărea austriacă. Problema nu ține însă de cifre, ci de concluzia trasă din ele.
Chiar sursele austriece contrazic direct teoria reținerii apei. Postul public ORF și site-ul Vienna.at citează declarația lui Florian Seidl, purtătorul de cuvânt al Verbund, cel mai mare operator de hidrocentrale din Austria: „Ar trebui să valorificăm acum apa din topirea zăpezii, dar din cauza încălzirii globale ninge tot mai puțin”. Producția Verbund se situează cu aproximativ 30% sub media multianuală, iar peste 4.000 de mici hidrocentrale austriece funcționează la capacitate redusă sau au fost oprite din lipsă de apă.
Cu alte cuvinte, Austria nu are un surplus de apă pe care să îl rețină în folos propriu. Ea traversează exact aceeași criză hidrologică precum România, doar că o resimte mai devreme, fiind situată în amonte.
Explicația tehnică pentru care hidrocentralele de pe cursul principal al Dunării nu POT „fura” apa vine chiar din partea Administrației Naționale Apele Române, într-un răspuns citat de Aktual24: „Debitele care intră în această acumulare sunt aceleași debite care ies. Deci acumularea Porților de Fier nu are rol de atenuare și nici de reținere a unor debite, ci are un rol exclusiv hidroenergetic”. Hidrocentralele de tip baraj de pe cursul principal al fluviului trec apa prin turbine și o eliberează practic imediat în aval, spre deosebire de marile lacuri de acumulare de pe afluenți, care pot stoca volume mari pe termen lung.
Aceeași sursă citează și opinia unui specialist care lucrează chiar în Germania pe acest subiect. Monica Ioniță-Scholtz, climatolog și hidrolog stabilită în Germania, unde realizează prognoze pentru sectorul german al Dunării, a respins public teoriile privind reținerea sau transportarea apei fluviului către alte state.
Analiza Antena3 CNN rezumă mecanismul înșelător al teoriei: cifrele despre numărul de hidrocentrale sunt, în mare, corecte, dar concluzia sugerată de Piperea nu rezultă din ele. Un baraj hidroenergetic nu reține apa la nesfârșit, ci o folosește pentru a produce energie și o transmite mai departe, în aval, către următoarea țară de pe cursul fluviului.
De unde vine, de fapt, criza apei de pe Dunăre
Explicația oficială, confirmată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și de Administrația Națională Apele Române, arată o cauză mult mai simplă decât teoria hidrocentralelor: o secetă hidrologică extinsă pe tot bazinul superior și mijlociu al Dunării, care afectează deopotrivă Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia.
Potrivit datelor citate de Jurnalul, debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat la Baziaș, a ajuns la 1.600 de metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric din 1985, de 1.400 mc/s, în condițiile în care media multianuală a lunii iulie este de 4.750 mc/s. Prognoza Institutului Național de Hidrologie indica, pentru primele zile ale lunii august, o scădere suplimentară către 1.450-1.500 mc/s.
Specialiștii explică fenomenul printr-un paradox aparent: deși în România au căzut ploi abundente în luna iunie, debitul Dunării depinde aproape în totalitate de apa colectată în amonte, din afluenți precum Inn, Drava, Sava, Tisa și Morava, potrivit Click.ro. Seceta prelungită și canicula din Europa Centrală au redus drastic volumul de apă transportat de acești afluenți, indiferent de precipitațiile căzute pe teritoriul românesc.
Legea decarbonizării: 2030 sau 2032
Piperea a mai afirmat că Parlamentul a votat recent o lege care impune închiderea minelor de cărbune și a termocentralelor până în 2030, în schimbul a patru miliarde de euro din PNRR, estimând costul real la aproximativ 40 de miliarde de euro.
Verificarea dinPolitica.ro arată că actul normativ există, dar termenul citat este depășit. Potrivit Wall-Street.ro, ordonanța de guvern privind decarbonizarea sectorului energetic, publicată în Monitorul Oficial pe 1 iulie, prevede închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune și a minelor aferente, însă termenul final a fost modificat de la 31 decembrie 2030, cât prevedea proiectul inițial, la 31 decembrie 2032, în urma unor amendamente impuse de PSD la finalul lunii iunie.
Neîndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR privind închiderea termocentralelor pe cărbune atrage, potrivit Profit.ro, riscul unei penalizări de până la 1,8 miliarde de euro, echivalentul unei tranșe de plată, la care se pot adăuga penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro. Cifrele sunt semnificative, dar diferite de suma de 40 de miliarde de euro vehiculată în materialul analizat, care nu a fost confirmată de niciun document oficial identificat de dinPolitica.ro.
Ce arată, per ansamblu, verificarea
Analiza detaliată a dinPolitica.ro, bazată pe surse oficiale românești, germane, austriece, maghiare, bulgare și pe agenții internaționale de presă, arată un tipar clar: cifrele brute citate de Piperea despre infrastructura energetică din Germania și Austria sunt, în mare parte, reale, dar concluziile politice trase din ele nu rezistă unei verificări tehnice și internaționale.
Reactorul 2 de la Cernavodă fusese deja oprit la momentul publicării materialului analizat, nu doar amenințat cu oprirea. România nu este singura țară dunăreană afectată de închiderea unui reactor din lipsă de apă, Ungaria oprind complet, pentru prima dată în istoria sa, centrala de la Paks. Iar ipoteza centrală, cea a hidrocentralelor germane și austriece care ar „fura” apa Dunării, este infirmată chiar de sursele din cele două țări: atât operatorul austriac Verbund, cât și Administrația Națională Apele Române, confirmă că barajele de pe cursul principal al fluviului nu rețin apa, ci doar o valorifică energetic înainte de a o elibera în aval.
Criza reală a Dunării rămâne, potrivit tuturor instituțiilor hidrologice citate, una climatică și regională, nu rezultatul unor decizii ale vecinilor din amonte.






















