Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, se confruntă cu prima contracție economică de la preluarea mandatului, după ce PIB-ul țării a înregistrat o scădere de 0,2% în trimestrul al treilea al anului 2025, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică, conform StiriPeSurse. Cifrele oficiale arată efectele măsurilor de austeritate implementate de Guvern în primele luni de mandat.
Context economic și măsuri fiscale.
Scăderea economică vine după ce Executivul condus de Bolojan a introdus o serie de măsuri fiscale restrictive menite să reducă deficitul bugetar, care a atins 5,7% din PIB la finalul anului 2024. Pachetul de măsuri a inclus creșterea taxelor pe veniturile mari, reducerea unor facilități fiscale și limitarea cheltuielilor publice în sectorul administrației.
Analiștii economici avertizaseră încă din luna martie 2025 că măsurile de austeritate vor avea un impact negativ pe termen scurt asupra creșterii economice, potrivit Digi24. „Ne așteptam la o încetinire a economiei, dar contractarea PIB-ului este mai severă decât anticipam”, au transmis experții economici.
Sectoarele afectate de declin.
Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai semnificativ declin, cu o scădere de 1,8% față de trimestrul anterior, în timp ce sectorul construcțiilor a stagnat complet. Consumul privat, principalul motor al economiei românești, a crescut doar marginal cu 0,3%, cea mai slabă performanță din ultimii trei ani.
🗞️ Citește și Acestea
Investițiile publice au cunoscut o reducere drastică de 4,2%, consecință directă a măsurilor de temperare a cheltuielilor guvernamentale. Singurele sectoare care au menținut o dinamică pozitivă au fost serviciile IT și agricultura, care au crescut cu 2,1% și respectiv 1,5%.
Reacția guvernului și opoziției.
Ministerul Finanțelor a emis un comunicat în care subliniază caracterul temporar al contracției economice, afirmând că „ajustările fiscale necesare vor permite o creștere sustenabilă pe termen mediu”. Bolojan a evitat comentarii publice detaliate, menționând doar în ședința de Guvern că „sacrificiile pe termen scurt vor aduce stabilitate bugetară”.
Opoziția a reacționat dur la cifrele publicate. Claudiu Năsui, deputat USR, a declarat potrivit G4Media că „măsurile haotice ale guvernului Bolojan sufocă economia reală și afectează investițiile private”, solicitând revizuirea politicilor fiscale. PSD a cerut, prin vocea senatorului Daniel Zamfir, „o abordare mai echilibrată care să nu sacrifice creșterea economică”.
Previziuni și implicații.
Banca Națională a României și-a revizuit în jos estimările de creștere economică pentru întreg anul 2025, de la 2,8% la 1,9%, menținând însă perspectiva unei reveniri în trimestrul patru. Analiștii Erste Bank anticipează că efectele măsurilor de austeritate se vor dilua până la finalul anului, permițând o revenire moderată.
Comisia Europeană monitorizează îndeaproape evoluția economiei românești, în contextul în care țara trebuie să demonstreze progrese în reducerea deficitului pentru a evita Procedura de Deficit Excesiv. Următorul raport al Eurostat, așteptat în ianuarie 2026, va fi crucial pentru evaluarea traiectoriei fiscale a României.
Impactul social al contracției economice începe să se manifeste prin creșterea șomajului tehnic în industrie și amânarea proiectelor de investiții private. Urmează să vedem dacă strategia guvernamentală de consolidare fiscală va produce rezultatele așteptate în trimestrul următor.
