Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe președintele Nicușor Dan că își arogă un drept neprevăzut de Constituție, acela de a secretiza o parte din cheltuielile publice legate de ajutorul acordat Ucrainei, potrivit Digi24. Reacția vine după declarațiile șefului statului de la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev.
Ce a spus Nicușor Dan la Kiev despre ajutorul pentru Ucraina
Președintele Nicușor Dan a afirmat, la finalul summitului de la Kiev, că o parte din informațiile privind sprijinul acordat Ucrainei ar trebui să rămână confidențiale, având în vedere componenta militară a acestuia. El a explicat că ajutorul oferit de România și de alte state a constat, în funcție de situație, fie în resurse financiare, fie în echipamente militare.
„Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente”, a declarat șeful statului, potrivit Ziare.com. Declarația vine în contextul unui litigiu în care Tribunalul București a dispus ca Executivul să comunice valoarea celor 23 de pachete de ajutor militar acordate Ucrainei între 2020 și 2025.
Peiu: „Nicușor Dan își arogă singur un drept pe care Constituția nu i-l oferă”
Liderul AUR a reacționat printr-un mesaj pe Facebook în care acuză președintele de o depășire a atribuțiilor constituționale.
🗞️ Citește și Acestea
„Nicușor Dan își arogă singur un drept pe care Constituția nu i-l oferă: acela de a secretiza o parte din cheltuielile publice”, a scris Petrișor Peiu, potrivit Realitatea.NET. Senatorul a susținut că președintele ar fi putut face publică doar suma totală a ajutorului, fără a detalia tipurile de echipamente incluse, fapt care ar fi eliminat argumentul securității naționale invocat pentru secretizare.
Peiu consideră că justificarea oferită de șeful statului, aceea că Rusia ar putea afla ce armament a cedat România, nu rezistă din perspectiva democratică, mai ales dacă informația publicată s-ar limita la valoarea financiară totală.
Comparație cu regimul lui Carol al II-lea
Punctul central al mesajului liderului AUR este o comparație istorică menită să sublinieze riscurile lipsei de transparență în gestionarea banului public.
„Este, evident, un nou mod de a-și întări regimul autocratic faptul că, încercând să îl copieze pe odiosul Carol al II-lea, Dan a decis, fără a avea o lege care să îi permită acest lucru, să ascundă o parte din cheltuielile publice de ochii contribuabililor”, a afirmat Petrișor Peiu.
Senatorul a mai transmis că transparența cheltuielilor publice reprezintă o condiție a contractului social dintre stat și contribuabili, aceștia din urmă având nevoie de garanția că banii colectați prin taxe sunt cheltuiți responsabil.
Acuzații suplimentare, fără dovezi prezentate
Liderul senatorilor AUR a mers mai departe și a ridicat întrebări retorice privind posibile cheltuieli ascunse sub pretextul secretizării legate de Ucraina, fără să prezinte însă dovezi concrete în sprijinul acestor speculații. El a menționat ipotetic posibile întâlniri de lucru sau deplasări private ale unor oficiali, folosindu-le drept exemplu pentru genul de cheltuieli care ar putea rămâne needuse la iveală în lipsa transparenței.
„Ultima dată când am avut un astfel de comportament al unui șef de stat, România a plătit scump deciziile secretizate ale regimului Carol al doilea”, a conchis Petrișor Peiu.
Context: un episod dintr-un șir mai lung de critici
Declarația nu este prima ieșire dură a lui Petrișor Peiu la adresa președintelui. Liderul AUR l-a mai acuzat anterior pe Nicușor Dan de tendințe spre un „regim personal” și de excluderea AUR de la eventuale negocieri de guvernare, în contextul crizei politice prelungite din această vară. Disputa privind desecretizarea ajutorului pentru Ucraina se adaugă astfel unei relații deja tensionate între șeful statului și formațiunea suveranistă.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va comunica public valoarea totală a ajutorului acordat Ucrainei, așa cum a dispus instanța, sau dacă Executivul va contesta decizia și va menține secretizarea componentei militare.
