Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză Guvernul Bolojan de „risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice” în legătură cu Strategia privind biodiversitatea și solicită Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru redactarea proiectului de lege, potrivit Mediafax.
„Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici”, a scris senatorul AUR pe pagina sa de Facebook.
Contract de aproape 71.000 de euro pentru studiul de bază
Potrivit G4Media, contractul pentru studiul care a stat la baza Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității a avut o valoare de 373.600 de lei, aproximativ 71.000 de euro, sub estimarea inițială de 420.168 de lei.
Peiu susține că angajații direcției de specialitate din minister ar fi fost mai potriviți să elaboreze documentul decât firmele private contractate, pentru că ei reprezintă, în opinia sa, sursa datelor pe care se bazează întreaga strategie.
🗞️ Citește și Acestea
Ministra Diana Buzoianu, acuzată că și-a însușit un document plătit din fonduri publice
Senatorul AUR cere Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea cheltuielilor, dar și modul în care documentul finanțat din bani publici a ajuns proiect de lege depus în Parlament de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.
„Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”, a întrebat retoric Petrișor Peiu.
Acesta acuză că strategia plătită din bugetul ministerului a fost depusă ca proiect de lege de către Diana Buzoianu, „în ciuda faptului că deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță”.
Acuzațiile vin la o zi după sesizarea CCR
Solicitarea lui Peiu adresată Curții de Conturi vine la doar o zi după ce AUR a trimis la Curtea Constituțională legea privind conservarea biodiversității, obiect al unui jalon PNRR în valoare de aproape 1 miliard de euro.
Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității reprezintă una dintre condițiile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar întârzierea sau blocarea adoptării sale ar putea afecta calendarul de accesare a fondurilor europene aferente acestui jalon.
De ce contează jalonul PNRR pentru biodiversitate
Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității nu este un document administrativ oarecare, ci o condiție asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, legată direct de accesarea unor fonduri europene de aproape 972,4 milioane de euro. O întârziere în adoptarea legii, generată fie de blocajul de la Curtea Constituțională, fie de o eventuală verificare la Curtea de Conturi, ar putea afecta calendarul de tragere a acestor sume, într-un moment în care execuția bugetară este oricum sub presiune.
Ministerul Mediului a fost condus, în ultimii ani, atât de reprezentanți ai USR, precum actuala ministră interimară Diana Buzoianu, cât și de oficiali PNL, precum fostul ministru Mircea Fechet. Contractarea studiului de bază pentru strategie s-a produs, potrivit datelor citate de G4Media, în perioada de tranziție instituțională dintre cele două mandate, ceea ce complică stabilirea răspunderii politice directe pentru decizia de externalizare a documentului.
Atacul lui Petrișor Peiu se înscrie într-o serie mai amplă de acuzații pe care AUR le-a formulat la adresa Guvernului Bolojan și a coaliției de guvernare, pe fondul crizei politice generate de moțiunea de cenzură din luna mai. Solicitarea de verificare la Curtea de Conturi vine la doar o zi după ce partidul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea biodiversității, ceea ce sugerează o strategie coordonată de blocare a proiectului legislativ pe mai multe fronturi instituționale simultan.
Curtea de Conturi nu s-a pronunțat, până la acest moment, cu privire la solicitarea formulată de Petrișor Peiu. Rămâne de văzut dacă instituția de control va demara o verificare a cheltuielilor Ministerului Mediului, în paralel cu examinarea sesizării depuse de AUR la Curtea Constituțională privind legea biodiversității. Un răspuns întârziat din partea oricăreia dintre cele două instituții ar putea pune presiune suplimentară pe termenele asumate de România în fața Comisiei Europene.
