Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul prim-ministru Petre Roman afirmă, la 36 de ani de la Revoluția din 1989, că România nu a reușit să valorifice pe deplin șansele create după căderea regimului comunist, potrivit StiriPeSurse.ro. Într-o declarație făcută duminică la Alba Iulia, el a vorbit despre dezamăgirea acumulată în timp față de evoluția clasei politice românești.
Așteptări neîmplinite față de clasa politică.
Întrebat dacă România de astăzi corespunde imaginii pe care și-o făurise în momentul căderii comunismului, Petre Roman a recunoscut că speranțele sale nu s-au materializat complet. „Sigur că am sperat la mai mult și mai ales faptul că am fi putut realiza mai mult, așa cum am început, de altfel”, a declarat fostul premier, citat de Ziarul Unirea.
El a subliniat că există „o oarecare umbră” asupra clasei politice, considerând că aceasta nu a reușit să construiască un proiect autentic orientat către oameni și interesul național. „Nu am reuşit să construim o politică devotată oamenilor şi interesului naţional, în apărarea interesului naţional”, a adăugat fostul prim-ministru.
Revoluția, retrăită în fiecare an.
În contextul comemorării a 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, Petre Roman a mărturisit că retrăiește intens emoțiile din acele zile. Pentru fostul premier, perioada actuală readuce sentimentul puternic al momentului în care românii și-au câștigat libertatea.
Această încărcătură simbolică accentuează contrastul dintre speranțele de atunci și realitatea politică de astăzi, potrivit declarațiilor sale. Roman, care a fost prim-ministru al României între decembrie 1989 și octombrie 1991, rămâne o figură controversată din primii ani ai tranziției postcomuniste.
Contextul politic actual intensifică dezamăgirea.
Declarațiile vin într-un moment în care scena politică românească traversează tensiuni majore, cu controverse legate de justiție, separația puterilor în stat și funcționarea instituțiilor democratice. Criticile lui Petre Roman la adresa clasei politice actuale reflectă o nemulțumire mai largă în societatea românească față de evoluția politică a țării după Revoluție.
La 36 de ani de la momentul istoric din decembrie 1989, bilanțul tranziției democratice a României rămâne un subiect de dezbatere aprinsă, cu multe voci care subliniază atât realizările, cât și oportunitățile ratate în construirea unui stat democratic funcțional.






















