Fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu a declarat la Antena 3 CNN că actualul Executiv, condus de premierul Ilie Bolojan, ar fi depășit limitele constituționale ale unui Guvern demis, ceea ce ar putea atrage răspunderea penală pentru uzurpare de funcție. Declarațiile au fost făcute în contextul controversatului proiect al legii salarizării, aflat în lucru la Ministerul Muncii.
Ce spune Constituția despre un Guvern demis
Potrivit legii, un Guvern demis prin moțiune de cenzură îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Executiv. Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului prevede că, în această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, cu excepția unor situații strict delimitate, precum bugetul de stat sau ratificarea unor tratate.
Discuția despre eventuala uzurpare de funcție a pornit de la mecanismul propus pentru noua lege a salarizării, respectiv diferența juridică dintre un spor permanent, integrat în salariu, și o compensație acordată doar în anumite condiții. „Una este sporul care intră în salariu, cu caracter de permanență. Asta este o compensație care depinde de factori, prin urmare se poate”, a explicat Petre Lăzăroiu.
Acuzații de uzurpare de funcție și abuz în serviciu.
Fostul judecător constituțional a mers mai departe și a susținut că depășirea limitelor constituționale de către Guvernul demis nu ar rămâne fără consecințe penale.
„Penaliștii spun foarte clar: luăm faptele și vedem unde ne încadrăm. Și sunt avocați care spun foarte clar: domnule, asta e o uzurpare de funcție. Eu spun că este și un abuz în serviciu”, a declarat Petre Lăzăroiu, potrivit Jurnalul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
El a adăugat că orice procuror ar putea sesiza organele de urmărire penală: „Cineva trebuie să lucreze, și acest cineva este Ministerul Public”. Întrebat cine ar avea temei legal să formuleze o astfel de sesizare, Lăzăroiu a răspuns că „orice procuror care are sânge” ar putea acționa, iar posibilitatea ca premierul și unii miniștri să ajungă puși sub acuzare este, în opinia sa, una reală.
Cine ar putea răspunde penal
Petre Lăzăroiu a nominalizat două categorii de persoane care, potrivit interpretării sale, ar putea fi vizate: premierul Ilie Bolojan și miniștrii care exercită interimar conducerea unor ministere. Fostul judecător face distincție între membrii Guvernului aflați în funcție la momentul moțiunii de cenzură, al căror mandat continuă până la instalarea noului Executiv, și miniștrii care au preluat suplimentar, cu titlu interimar, portofolii rămase vacante înainte de moțiune.
Pentru aceștia din urmă, Lăzăroiu consideră că rămâne aplicabil termenul constituțional maxim de 45 de zile. „Perioada de interimat nu poate depăși 45 de zile. Constituția e clară, este un text expres”, a mai spus fostul judecător.
Cum a ajuns legea salarizării subiect de dispută juridică
Proiectul legii salarizării a fost publicat de Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, pe 25 mai 2026, la aproximativ trei săptămâni după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură. Odată cu publicarea, au fost puse la dispoziția publicului grilele de salarizare și un calendar de consultări cu ministerele și organizațiile sindicale, demers pe care unii juriști îl consideră incompatibil cu statutul de Executiv demis.
Întrebat dacă actuala criză politică s-ar putea încheia prin punerea sub acuzare a premierului și a unor miniștri, Petre Lăzăroiu a răspuns afirmativ, opinie care amplifică presiunea asupra Guvernului aflat deja sub critici pentru întârzierea formării unui nou Executiv cu puteri depline.
Declarațiile lui Petre Lăzăroiu nu au valoare de decizie juridică, ci reprezintă opinia unui fost magistrat constituțional, însă readuc în dezbaterea publică limitele constituționale ale unui Guvern demis. Rămâne de văzut dacă vreun procuror va formula o sesizare pe acest subiect și cum va evolua procesul de formare a noului Executiv.
Situația miniștrilor interimari nu este nouă în spațiul public. Mandatele celor șase miniștri numiți după retragerea PSD din Guvern au expirat încă din 10 iunie 2026, moment în care același Petre Lăzăroiu explicase, la Digi24, că premierul Bolojan putea desemna alți interimari, întrucât Constituția nu reglementează explicit ce se întâmplă după termenul de 45 de zile. Acea zonă gri legislativă rămâne, potrivit fostului judecător, sursa principală a controverselor actuale legate de legitimitatea deciziilor luate de Executiv.
Miza politică a subiectului este cu atât mai mare cu cât legea salarizării afectează direct veniturile bugetarilor, într-un context marcat deja de proteste ale sindicatelor din sănătate. O eventuală anulare în instanță a actelor adoptate de Guvernul demis ar putea bloca reforma salarială chiar înainte de intrarea sa în vigoare.
