Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentul European se reunește într-o sesiune plenară la Strasbourg, între 19 și 22 ianuarie 2026, cu o agendă încărcată în centrul căreia se află controversele legate de acordul comercial UE-Mercosur, o moțiune de cenzură la adresa Comisiei Europene și situația represiunii violente împotriva protestatarilor din Iran, potrivit Agerpres.
Moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, votată joi.
Eurodeputații vor dezbate luni, 19 ianuarie, o nouă moțiune de cenzură îndreptată împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal joi. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând totodată majoritatea membrilor Parlamentului – un prag foarte dificil de atins.
Moțiunea, inițiată de Grupul Patrioților pentru Europa și susținută de membri ai altor grupuri politice de dreapta și conservatoare, acuză Comisia Europeană că ar fi încheiat unilateral negocierile privind acordul UE-Mercosur, ignorând opoziția constantă exprimată de mai multe parlamente naționale, de Parlamentul European și de reprezentanții fermierilor din Uniune, potrivit Adevărul.
Printre semnatarii români ai moțiunii se numără Georgiana Teodorescu, Gheorghe Piperea, Claudiu Târziu, Cristian Terheș și Adrian-George Axinia. Eurodeputata Georgiana Teodorescu a criticat procesul de aprobare ca fiind „jignitor” și desfășurat „pe furiș”, fără o dezbatere reală, conform PressHub.
🗞️ Citește și Acestea
Europarlamentarii cer sesizarea Curții de Justiție a UE.
Pe 21 ianuarie, Parlamentul European va vota asupra cererii de aviz adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru a verifica dacă Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM) și Acordul comercial interimar (ITA) sunt compatibile cu tratatele europene. Această propunere a fost inițiată de aproximativ 150 de eurodeputați care se opun acordului.
În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanșa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputații și statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor. Conform tratatelor UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obține avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord preconizat. În cazul unui aviz negativ, acordul nu poate intra în vigoare decât dacă este modificat, precizează Digi24.
Acordul UE-Mercosur, semnat în Paraguay în ciuda opoziției.
La 17 ianuarie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnat acordurile la Paraguay. Acestea fuseseră votate anterior în Coreper pe 9 ianuarie, cu majoritate calificată; Franța, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotrivă, iar Belgia s-a abținut.
Textul moțiunii reproșează Comisiei că a fragmentat acordul UE-Mercosur în două instrumente juridice distincte – un acord de parteneriat și un acord comercial interimar – cu scopul de a evita ratificarea de către parlamentele naționale și de a reduce rolul Parlamentului European la un aviz formal.
Documentul susține că acordul deschide piața UE către produse agricole care nu respectă standardele europene de mediu, sociale și sanitare, creând o concurență neloială pentru fermierii europeni. De asemenea, sunt criticate clauzele de salvgardare propuse de Comisie în 2025, considerate insuficiente și lipsite de mecanisme automate de intervenție.
Majoritatea Parlamentului, favorabilă acordului.
În ciuda contestărilor, majoritatea Parlamentului European pare favorabilă acordului, potrivit DailyBusiness. Votul privind sesizarea CJUE este separat de ratificarea acordului, care urmează să aibă loc ulterior, posibil între februarie și aprilie 2026.
Acordul comercial UE-Mercosur, negociat timp de peste două decenii, vizează crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, cuprinzând aproximativ 700 de milioane de consumatori. Blocul Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Alte subiecte pe agenda Parlamentului European.
Pe lângă dosarul Mercosur, agenda sesiunii include și dezbateri privind situațiile din Groenlanda, Iran și Venezuela, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului UE de către președintele Nikos Christodoulides.
Marți, 20 ianuarie, eurodeputații vor discuta despre răspunsul UE la revendicările președintelui american Donald Trump cu privire la Groenlanda. Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziționa Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO și securitatea transatlantică.
De asemenea, tot marți, plenul PE se va pronunța asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre – cu excepția Cehiei, Ungariei și Slovaciei – pentru a oferi Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, finanțat prin împrumuturi UE și garantat de bugetul UE.
Sesiunea din ianuarie se anunță una dintre cele mai încărcate din acest început de an, cu decizii politice și juridice care pot influența atât relațiile externe ale Uniunii Europene, cât și direcția politicilor comerciale și agricole ale blocului comunitar.
