Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat marți, 3 februarie 2026, un apel urgent pentru contribuții de un miliard de dolari destinat sprijinirii serviciilor de sănătate esențiale în 36 de zone de urgență din întreaga lume, cu accent special pe Gaza, Orientul Mijlociu, Sudan, Ucraina, Republica Democratică Congo, Haiti și Birmania, potrivit AFP.
„Suntem profund îngrijorați de amploarea nevoilor și de maniera în care putem să le răspundem”, a declarat pentru presă Chikwe Ihekweazu, director executiv al Programului de gestionare a urgențelor sanitare din cadrul OMS.
Scădere dramatică a finanțării globale.
Apelul pentru 1 miliard de dolari reprezintă o reducere față de cererea din 2025, când OMS solicitase 1,5 miliarde de dolari, dar primise doar 900 de milioane. „Este unul din motivele pentru care, anul acesta, ne-am revizuit ușor cererea în scădere pentru a o adapta mai bine la resursele disponibile efectiv, ținând cont de situația mondială și de constrângerile cu care se confruntă numeroase țări”, a explicat Ihekweazu.
Potrivit OMS, aproximativ 250 de milioane de persoane trăiesc în contextul unor crize umanitare care le împiedică accesul la îngrijiri medicale de bază. Situația s-a agravat dramatic în 2025, când reducerea finanțărilor mondiale a forțat 6.700 de centre sanitare din 22 de contexte umanitare să își închidă porțile sau să își reducă serviciile, privând 53 de milioane de persoane de accesul la îngrijiri sanitare.
🗞️ Citește și Acestea
Rezultate impresionante în 2025 cu resurse limitate.
Anul trecut, OMS a răspuns la 50 de urgențe sanitare în 82 de țări, furnizând servicii esențiale pentru peste 30 de milioane de persoane. „Am susținut peste 8.000 de instituții din domeniul sănătății și am desfășurat peste 1.400 de clinici mobile care furnizează servicii de îngrijire”, a detaliat Ihekweazu.
De asemenea, organizația a coordonat activitatea a 1.500 de parteneri în contexte umanitare și desfășurarea a peste 100 de echipe medicale de urgență internaționale, care au efectuat 1,8 milioane de consultații medicale în peste 20 de țări.
„Pentru fiecare urgență la care am răspuns, multe altele au fost evitate: anul trecut, OMS a detectat și a abordat mai mult de 450 de amenințări la sănătatea publică grație sistemului de monitorizare a bolilor în timp real, 24 din 24 și 7 din 7″, a adăugat directorul programului de urgențe.
Criză fără precedent după retragerea SUA.
Contextul financiar dificil al OMS a fost agravat dramatic de anunțul de retragere a Statelor Unite din organizație la începutul lui 2025. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recunoscut luni că anul care a trecut „a fost în mod incontestabil unul dintre cei mai dificili din istoria organizației” ca urmare a retragerii americane și a reducerilor drastice ale ajutorului extern.
Statele Unite erau cel mai mare contribuitor al OMS, reprezentând aproximativ 18% din finanțarea totală a agenției. În prezent, americanii datorează organizației circa 260 de milioane de dolari (220 de milioane de euro), o sumă care trebuie achitată conform regulilor internaționale pentru finalizarea retragerii.
Multe alte țări, inclusiv Marea Britanie și Germania, au redus de asemenea contribuția pentru ajutoare internaționale, agravând criza financiară globală a organizațiilor umanitare.
Priorități pentru 2026: Gaza în centrul atenției.
Fondurile solicitate vor susține răspunsul sanitar în 36 de zone de urgență, cu prioritate acordată situațiilor cele mai grave. În Gaza, OMS estimează că vor fi necesari cel puțin 10 miliarde de dolari pentru reconstrucția sistemului de sănătate în următorii cinci până la șapte ani, după 15 luni de război care a distrus infrastructura medicală a teritoriului palestinian.
O evaluare inițială arată că „va fi nevoie de mai mult de 3 miliarde de dolari pentru primul an și jumătate” doar pentru Gaza, a declarat oficialul OMS pentru teritoriile palestiniene, Rik Peeperkorn. Rata de vaccinare în Fâșia Gaza a scăzut de la 98% înainte de război la sub 70% în prezent, creând riscuri majore de epidemii.
În Sudan, Ucraina, Republica Democratică Congo, Haiti și Birmania, situațiile de urgență continuă să se agraveze, necesitând intervenții umanitare susținute. „Situațiile de urgență nu mai sunt izolate sau ocazionale, ci, dimpotrivă, sunt neîncetate, se suprapun și se intensifică”, a avertizat Tedros.
Apel la solidaritate internațională.
Consiliul executiv al OMS va examina săptămâna aceasta notificarea privind retragerea Statelor Unite și implicațiile acesteia asupra capacității organizației de a răspunde crizelor sanitare globale. În acest context dificil, OMS face apel la toate statele membre, donatorii și comunitatea internațională, inclusiv sectorul privat, să intensifice sprijinul financiar.
„Fără o finanțare adecvată și durabilă, ne confruntăm cu sarcina imposibilă de a decide cine va primi asistență și cine nu va primi”, a subliniat directorul general al OMS într-o declarație anterioară despre criza financiară.
Organizația estimează că 305 milioane de persoane vor avea nevoie de ajutor umanitar de urgență în 2026, în contextul conflictelor, schimbărilor climatice, epidemiilor și strămutării populațiilor. Apelul pentru un miliard de dolari reprezintă un minim absolut pentru menținerea operațiunilor vitale în cele mai afectate regiuni ale lumii.
