Partidul Național Liberal a pierdut definitiv apelul în dosarul Congresul PNL, după ce Curtea de Apel București a respins, pe 21 iulie, contestația formulată de partid, potrivit Digi24. Decizia menține suspendată hotărârea care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar din 21 iunie, la care Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului.
Ce decizie a PNL rămâne suspendată
Curtea de Apel București a respins apelul formulat de PNL, prin președintele Ilie Bolojan, împotriva hotărârii Tribunalului București din 1 iulie. Instanța a stabilit atunci suspendarea provizorie a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, actul care a convocat Congresul.
„Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”, se arată în minuta Curții de Apel, citată și de Adevărul. Practic, PNL a epuizat calea de atac în acest litigiu, iar suspendarea rămâne valabilă până la judecarea pe fond a dosarului în care contestatarii cer anularea hotărârii de convocare.
Acțiunea a fost inițiată de 18 membri ai partidului din tabăra care îl contestă pe Bolojan, printre care Adrian Veștea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Aceștia susțin că procedura de convocare și desfășurare a Congresului nu a respectat statutul aflat în vigoare la acel moment.
Cronologia unui conflict care se adâncește
Litigiul soluționat marți face parte dintr-un șir mai larg de decizii nefavorabile pentru gruparea Bolojan:
🗞️ Citește și Acestea
- 18 iunie: Tribunalul Ilfov suspendă sancțiunile aplicate de conducerea PNL parlamentarilor care voiau să voteze Guvernul Veștea.
- 1 iulie: Tribunalul București suspendă hotărârea de convocare a Congresului.
- 8 iulie: Tribunalul București suspendă, cu titlu executoriu, toate hotărârile adoptate la Congres, inclusiv noua conducere și noul statut.
- 21 iulie: Curtea de Apel respinge definitiv apelul PNL împotriva suspendării din 1 iulie.
Al doilea dosar, cu efecte mai ample pentru conducerea partidului
Decizia de marți trebuie diferențiată de un al doilea proces, cu consecințe mai mari asupra vieții interne a partidului. Pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat separat toate hotărârile adoptate la Congresul din 21 iunie: alegerea noii conduceri, ratificarea modificărilor de statut și 13 decizii ulterioare ale Biroului Permanent Național.
Această a doua măsură este executorie, ceea ce înseamnă că actele adoptate la Congres și echipa aleasă atunci sunt, temporar, lipsite de efecte juridice. PNL a atacat și această hotărâre cu apel, dosar care nu are încă termen la instanța superioară.
Ce statut ar fi trebuit să aplice PNL
Miza juridică a disputei pornește de la faptul că, potrivit contestatarilor, Congresul din 21 iunie ar fi folosit reguli statutare care nu intraseră încă în vigoare. Legea partidelor politice nr. 14/2003 impune ca orice modificare de statut să fie comunicată Tribunalului București și verificată de instanță înainte de a produce efecte depline.
PNL a susținut, la rândul său, că suspendarea deciziei de convocare produce efecte doar pentru viitor și nu poate anula un Congres deja desfășurat. Suspendarea separată a hotărârilor adoptate chiar de Congres a slăbit însă, cel puțin provizoriu, acest argument.
De ce contează decizia pentru viitorul partidului
Faptul că suspendarea a devenit definitivă nu schimbă, prin ea însăși, componența actuală a conducerii PNL, dar întărește semnificativ poziția juridică a taberei contestatare în celelalte două dosare aflate încă pe rol. Un partid care intră într-un nou sezon politic cu legitimitatea propriei conduceri contestată în instanță are o marjă de negociere mai mică atât în relația cu partenerii de coaliție, cât și în interiorul propriilor structuri teritoriale.
Pentru Ilie Bolojan, miza depășește simbolul unei bătălii juridice pierdute. Congresul din 21 iunie a fost momentul în care liderul liberal și-a consolidat, cel puțin formal, mandatul și echipa de conducere, respingând totodată solicitările de demisie venite din partea foștilor aliați. Menținerea suspendării hotărârii de convocare alimentează, cel puțin la nivel de narativă publică, argumentul contestatarilor potrivit căruia întreaga procedură ar fi fost viciată de la bază.
Ce urmează pentru conducerea liberalilor
Respingerea definitivă a apelului întărește poziția taberei care contestă conducerea lui Ilie Bolojan, dar războiul juridic din interiorul PNL este departe de a se fi încheiat. Instanțele mai au de soluționat pe fond atât legalitatea hotărârii de convocare a Congresului, cât și a actelor adoptate în cadrul acestuia, inclusiv apelul la suspendarea executorie din 8 iulie. Până la un verdict definitiv, partidul rămâne blocat între o conducere aleasă, dar suspendată în instanță, și o tabără de contestatari care câștigă, deocamdată, fiecare rundă juridică.
