Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat marți că România are două termene critice în PNRR legate de companiile de stat: 31 martie pentru închiderea interimatelor în consiliile de administrație și 31 august pentru finalizarea planurilor de restructurare a cel puțin trei companii majore din sectoarele Energie și Transporturi, potrivit Europa Liberă.
Statul român administrează în prezent 1.502 companii, dintre care 230 sunt centrale, cu pierderi cumulate de 14 miliarde de lei. Gheorghiu a subliniat că se urmărește scoaterea statului din managementul de zi cu zi al acestor companii, transformându-l dintr-un manager deficitar într-un acționar responsabil.
Două jaloane cruciale pentru PNRR
Oana Gheorghiu a declarat la Europa Liberă România că primul termen major este 31 martie 2026, când trebuie finalizată procedura de închidere a consiliilor de administrație interimare. „Avem două mari jaloane în PNRR, pe de o parte, închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Asta este un jalon, 31 martie, la care se lucrează intens”, a explicat vicepremierul.
Al doilea jalon este 31 august 2026, când România trebuie să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Conform Republica.ro, jalonul inițial prevedea listarea la bursă a trei companii, dar termenul s-a dovedit prea scurt pentru o astfel de operațiune.
🗞️ Citește și Acestea
„Iniţial în PNRR se urmărea listarea la bursă a trei companii. Nu mai e posibil. Termenul e foarte scurt, toată lumea ştie că o listare necesită cel puţin doi ani”, a precizat Gheorghiu. După negocierile cu Comisia Europeană, s-a ajuns la varianta restructurării în loc de listare.
CFR și Metrorex, printre prioritățile de restructurare
Vicepremierul a confirmat că printre cele 22 de companii din primul val de reformă se numără CFR Marfă, CFR Călători și Metrorex. „Sunt cele din zona de transporturi, cele legate de CFR. Toate CFR-urile, pentru că statul român, cum n-a mers o companie a mai închis-o, a deschis alta și am rămas cu o listă de companii atârnate acolo”, a explicat Gheorghiu, potrivit Digi24.
Din totalul de 1.502 companii de stat, aproximativ 230 sunt centrale și concentrează cele mai mari pierderi, în timp ce peste 1.200 sunt companiile locale, administrate de consilii județene și primării. Gheorghiu a menționat că unele companii sunt deja în faliment sau lichidare, dar procedurile nu au fost finalizate de ani de zile.
Statul, scos din managementul companiilor
Oana Gheorghiu a subliniat că obiectivul principal este transformarea rolului statului de la manager la acționar responsabil. „Se urmăreşte ca toate companiile să fie eficientizate, statul român trebuie să iasă din zona asta de management de zi cu zi pentru că asta a făcut, a fost un manager prost, trebuie să recunoaştem”, a declarat vicepremierul.
Conform Financial Intelligence, în jur de 185 de companii dintre cele 1.500 sunt complet inactive, fără declarații financiare, unele fără angajați, existând doar clădiri rămase nefolosite.
Gheorghiu a explicat că miniștrii nu vor mai putea să intervină în deciziile de zi cu zi ale companiilor de stat. „Dacă 35 de ani, miniştrii au fost obişnuiţi să poată suna la compania de stat să dea indicaţii privind achiziţii, privind angajări, din momentul ăsta ele nu mai au dreptul să facă”, a afirmat vicepremierul.
Provocarea adaptării la noul sistem
Vicepremierul a recunoscut că tranziția la noul sistem necesită timp de acomodare pentru miniștri și manageri. „Dar e o durată, e un timp de acomodare. E ca atunci când schimbi sensul de mers pe o stradă şi la început nu te duci să-i amendezi pe oameni, ci le spui stai puţin că s-a schimbat sensul ai grijă, nu mai greşi”, a exemplificat Gheorghiu.
Reforma companiilor de stat face parte din angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene prin PNRR și este considerată esențială pentru reducerea pierderilor cronice și îmbunătățirea performanței economice. Respectarea jaloanelor din martie și august 2026 este crucială pentru deblocarea următoarei tranșe de fonduri europene.
