Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetului general consolidat pentru 2025, care arată o reducere a deficitului bugetar cu 1 punct procentual față de 2024. Deficitul pe cash a scăzut la 7,65% din PIB, comparativ cu 8,67% în anul anterior, în timp ce veniturile au crescut cu 15,3%, relatează HotNews. Datele confirmă eficiența măsurilor adoptate de guvernul Ilie Bolojan.
Deficitul bugetar, în scădere pentru prima dată după ani.
Execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB. Reducerea cu un punct procentual față de 2024 reprezintă o inversare a tendinței de creștere a deficitului din ultimii ani.
Veniturile bugetului general au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent. Expri
mate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că „rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală”, conform declarațiilor publicate de Digi24.
Fonduri europene record: 75,9 miliarde lei.
Una dintre performanțele majore ale anului 2025 este nivelul istoric al fondurilor europene atrase. Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins 75,9 miliarde lei, rezultatul direct al renegocierii strategice a PNRR.
Prin această renegociere, proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile). Această optimizare a asigurat capital gratuit pentru modernizarea țării, fără a crește povara datoriei publice.
Cheltuielile pentru investiții au atins cifra record de 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Din acestea, 78,55 miliarde lei (56,6%) au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Veniturile fiscale, în creștere pe toate categoriile.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de 2024. Această evoluție a fost determinată de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,8%. Evoluția reflectă eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bună conformare la plată.
Încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, marcând o creștere de 10,7%. Se remarcă o accelerare a dinamicii încasărilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizării prin e-Factura și al modificărilor cotelor de TVA.
Cheltuielile, gestionate cu disciplină riguroasă.
Cheltuielile totale, în sumă de 808,73 miliarde lei, au fost gestionate cu o disciplină riguroasă, în special în semestrul al doilea. Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB). Creșterea față de anul precedent a fost absorbită sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesară pentru a asigura finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.
Nazare a subliniat că „fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană”.
Context: Măsurile controversate ale guvernului Bolojan.
Aceste rezultate vin după o serie de măsuri fiscale controversate adoptate de guvernul Bolojan la sfârșitul anului 2024 și începutul lui 2025. Creșterea impozitelor locale, reducerea facilităților fiscale și plafonarea cheltuielilor au generat nemulțiri în rândul populației și al aleșilor locali.
PSD a criticat constant guvernul pentru creșterea taxelor, susținând că „primarii rămân cu înjurăturile pentru că au crescut taxele locale, iar banii merg către bugetul naţional”. Chiar și lideri PNL precum Hubert Thuma au acuzat că presiunea deficitului a fost împinsă către autoritățile locale.
Cu toate acestea, cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă că măsurile au avut efectul dorit: reducerea deficitului și creșterea veniturilor. Rămâne însă de văzut care va fi impactul politic al acestor decizii asupra popularității guvernului și a coaliției.
