Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a decis, în ședința din 16 iulie, ca Secretariatul General al Guvernului (SGG) să centralizeze, în termen de 10 zile, datele furnizate de Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, potrivit Mediafax. Cererea a fost înaintată de vicepremierul Oana Gheorghiu, în cadrul unei ample operațiuni de reorganizare a instituțiilor publice și a companiilor de stat.
Ce date au fost solicitate și de ce
Scopul demersului este obținerea unei imagini centralizate asupra numărului de funcționari din administrație și a situației financiare a companiilor de stat, informații care în prezent sunt împrăștiate în mai multe instituții. Urgența este explicată prin depășirea cu doi ani a termenelor legale privind reorganizarea companiilor de stat, dar și de interpretările diferite ale legii în administrația publică locală.
După ce datele vor fi unificate, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de Oana Gheorghiu, va analiza suprapunerile de activitate din administrație, urmând ca vicepremierul să prezinte Guvernului, în termen de 15 zile, un calendar concret pentru etapele următoare.
Criteriile pentru desființarea companiilor de stat
Analiza vizează, pe de o parte, societățile comerciale și regiile autonome cu capital de stat care îndeplinesc, necumulativ, cel puțin unul dintre următoarele criterii: activitate de bază redusă sau inexistentă, mai puțin de 5 angajați ori lipsa profitabilității.
🗞️ Citește și Acestea
Pe de altă parte, sunt vizate și instituțiile publice din subordinea administrației centrale sau locale considerate „supradimensionate sau cu activitate suprapusă”. Pentru a-și continua activitatea în forma actuală, acestea trebuie să îndeplinească, cumulativ, condiția de dimensiune, adică peste 50 de posturi ocupate, și condiția de unicitate, respectiv absența suprapunerii cu altă instituție cu obiect similar.
Legătura cu reforma mai amplă a companiilor de stat
Demersul recent se înscrie într-un proces mai amplu, aflat în derulare din decembrie 2025, când Guvernul a aprobat prin memorandum o primă listă de 17 întreprinderi publice supuse analizei CNR9, comitetul condus de Oana Gheorghiu. Ulterior, lista a fost extinsă la 22 de companii, potrivit HotNews.ro.
Vicepremierul a explicat, într-un interviu acordat recent Digi24, că statul român administrează peste 1.500 de companii de stat, multe cu pierderi acumulate de-a lungul anilor. Ea a descris rezistența întâlnită în interiorul unora dintre aceste companii la solicitările de informații venite din partea Guvernului.
„Am început să ne uităm ce se întâmplă în aceste companii, la pierderi și la ceea ce am numit găuri negre”, a declarat Oana Gheorghiu, potrivit Digi24.
De ce contează unificarea datelor pentru reforma administrației
Faptul că informațiile despre companiile de stat și instituțiile publice sunt împrăștiate în mai multe baze de date separate, la Finanțe, Inspecția Muncii și ANFP, a fost unul dintre obstacolele repetate în calea reformei administrației, potrivit explicațiilor oferite chiar de vicepremier în ultimele luni. Lipsa unei imagini unitare a îngreunat identificarea rapidă a instituțiilor și companiilor eligibile pentru reorganizare sau desființare.
Măsurile concrete rezultate din analiză urmează să fie aprobate ulterior prin hotărâri de Guvern, respectiv prin decizii ale consiliilor locale sau județene, în funcție de nivelul la care se află fiecare instituție vizată.
Termenul de 10 zile pentru transmiterea datelor brute către SGG, urmat de cele 15 zile în care Oana Gheorghiu trebuie să prezinte Guvernului stadiul analizei, marchează un nou pas în procesul de reformă a statului, aflat sub presiunea unor angajamente asumate prin PNRR. Rămâne de văzut câte dintre instituțiile și companiile analizate se vor încadra efectiv în criteriile de desființare sau reorganizare stabilite de Executiv.
