Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un ordin publicat în decembrie în Monitorul Oficial de către Ministerul Educației și Cercetării privind metodologia de fundamentare a cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 stârnește îngrijorare în rândul cadrelor didactice. Sindicatele acuză că documentul este o continuare a politicii de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, după ce norma didactică a fost deja majorată, conform EduPedu.ro.
Documentul semnat de un secretar de stat.
Un prim element controversat este că ordinul nu este semnat de ministrul Educației, deși acesta se afla încă în funcție la momentul emiterii, ci de un secretar de stat „pentru ministru”. Această situație a fost interpretată ca o evitare a asumării politice a unei decizii cu impact direct asupra rețelei școlare și a locurilor de muncă din educație.
Reprezentanții Ministerului Educației nu au oferit explicații publice privind alegerea formulei de semnare, deși din punct de vedere administrativ o astfel de delegare este posibilă.
Ce prevede metodologia.
Potrivit ordinului, inspectoratele școlare sunt obligate să stabilească cifra de școlarizare în funcție de bugetul alocat și numărul de posturi aprobate, folosind costul standard per elev ca element central de calcul. Metodologia cere ca școlile să își organizeze clasele astfel încât să se încadreze strict în aceste limite.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru mediul urban, documentul introduce explicit obiectivul ca formațiunile de studiu să funcționeze cel puțin la efectivele medii prevăzute de lege, ceea ce reduce posibilitatea menținerii unor clase mai mici. La liceu, clasele de început sunt proiectate de la 28 de elevi, în condițiile în care legea permite un maximum de 30.
În plus, pentru anul școlar 2026-2027, nu se mai propun locuri la învățământul profesional, inclusiv dual, urmând ca aceste clase să funcționeze „în lichidare” din toamna anului 2026.
Impact asupra catedrelor și personalului.
Pentru cadrele didactice, miza este direct legată de stabilitatea locului de muncă. Mai puține clase înseamnă mai puține ore de predare și, implicit, mai puține catedre. Metodologia nu vorbește despre concedieri, însă creează cadrul în care unele posturi POT dispărea sau pot fi reduse prin restrângeri de activitate sau completări de normă în mai multe școli.
Aceste efecte vin după ce Guvernul a crescut norma didactică de predare la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu și liceu, măsură care, potrivit sindicatelor, a dus deja la o primă reducere a necesarului de personal. Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace, potrivit EduPedu.ro.
În județul Hunedoara, aproape 60 de profesori au acceptat diminuarea normei didactice de predare și 7 cadre didactice au demisionat în anul școlar 2025-2026, ca urmare a Legii Bolojan.
Proteste anunțate.
Pe acest fond, sindicatele din educație au anunțat proteste și avertizează că tensiunile ar putea escalada, inclusiv până la grevă generală. Printre principalele nemulțumiri se află creșterea normei didactice, riscul de aglomerare a claselor și insecuritatea locurilor de muncă generate de reorganizarea rețelei școlare.
Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a declat că anul școlar 2025-2026 „a început sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor”.
