Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a declarat, la Kiev, că desecretizarea ajutorului acordat Ucrainei este o chestiune care are și o componentă militară, potrivit HotNews.ro. Șeful statului a explicat că sprijinul oferit de România sau de alte state a constat uneori în bani, iar alteori în echipamente militare.
Explicația președintelui
Întrebat de jurnaliști dacă va fi desecretizat ajutorul acordat Ucrainei, președintele a răspuns tranșant. „Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani şi alteori ajutor în echipamente”, a spus Nicușor Dan.
„În momentul în care o ţară dă nişte echipamente, îşi ia din capacităţile sale de apărare nişte echipamente şi le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar”, a adăugat șeful statului, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute la finalul Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev, unde liderii participanți au adoptat o declarație comună de susținere a Ucrainei și au condamnat agresiunea militară a Rusiei.
🗞️ Citește și Acestea
Un proces câștigat de APADOR-CH cu Guvernul
Poziția președintelui vine în contextul în care Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a câștigat, în primă instanță, procesul intentat Guvernului pentru refuzul de a comunica informații despre ajutoarele militare acordate Ucrainei. Prin Hotărârea nr. 7360/2026, Tribunalul București a admis cererea organizației, obligând Executivul să comunice numărul și data hotărârilor de Guvern prin care au fost aprobate ajutoarele, precum și informații despre regimul lor de clasificare.
Hotărârea nu obligă însă Guvernul să dezvăluie componența pachetelor militare sau valoarea totală a sprijinului. Decizia poate fi atacată cu recurs, iar APADOR-CH consideră că reprezintă doar un prim pas către aflarea valorii reale a ajutorului oferit Kievului din 2020 până în prezent.
Poziții contradictorii în interiorul statului
În iunie 2025, la Summitul NATO de la Haga, Nicușor Dan se arăta mai degrabă favorabil transparenței, dar spunea că decizia trebuie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a pronunțat, la rândul său, pentru desecretizarea cel puțin a valorii sprijinului, fără publicarea detaliilor sensibile.
Premierul Ilie Bolojan a declarat public că Guvernul ar trebui să centralizeze și să comunice informațiile despre sprijinul pentru Ucraina. APADOR-CH a acuzat însă o contradicție între această poziție publică și conduita procesuală a Secretariatului General al Guvernului, care a cerut în instanță respingerea acțiunii asociației, potrivit Antena3 CNN.
România, singura din regiune care nu declasifică ajutorul
Contextul regional adaugă presiune asupra Bucureștiului. Polonia a declasificat recent ajutorul militar oferit Ucrainei, invocând respectul pentru cetățeni, în timp ce Ungaria, Cehia și Slovacia au adoptat o poziție diferită, reticentă la continuarea sprijinului, potrivit Gândul. România rămâne, în acest peisaj, singura țară care continuă să ofere sprijin necondiționat Ucrainei, fără să facă publice cifrele exacte.
Printre puținele componente ale ajutorului făcute publice se numără donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot, aprobată de Parlament și promulgată în septembrie 2024, alături de refacerea capacității de apărare a României prin achiziția unui sistem similar, estimată la aproximativ 60 de milioane de dolari.
Rămâne de văzut dacă decizia Tribunalului București va rămâne definitivă și dacă va deschide, în cele din urmă, calea către publicarea valorii reale a sprijinului acordat de România Ucrainei.
