Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins scenariul unei prefinanțări ascunse a statului, într-un context în care fostul premier Florin Cîțu vorbea despre riscul unui downgrade de rating. Potrivit Digi24, oficialul a explicat că planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic.
Cîțu a acuzat Finanțele că se pregătesc pentru un downgrade
Poziția ministrului vine la o zi după ce Florin Cîțu a susținut, pe Facebook, că majorarea sumelor cerute de Ministerul Finanțelor la licitațiile de titluri de stat ar putea ascunde pregătiri pentru o eventuală retrogradare a ratingului suveran. Fostul premier a invocat programul de împrumuturi pentru luna iulie, de 8,5 miliarde de lei, mai mare cu aproape un miliard de lei față de iunie.
„Cea mai probabilă explicație este că Ministerul a primit semnale negative din discuțiile cu agențiile de rating și încearcă să împrumute cât mai mult înainte ca finanțarea să devină mai scumpă sau imposibilă”_, a scris Cîțu, estimând că probabilitatea unui downgrade ar fi depășit 70%, potrivit Capital.ro.
Nazare: nu este o accelerare a împrumuturilor
Fără să îl numească pe fostul premier, Nazare a explicat că țara nu a recurs anul acesta la prefinanțare, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, când statul atrăgea din start sume mai mari decât necesarul imediat pentru a se proteja de perioade dificile pe piețele internaționale.
🗞️ Citește și Acestea
„Aceasta nu este o accelerare a împrumuturilor, ci revenirea la ritmul planificat, după o perioadă în care piețele financiare au fost marcate de volatilitate”_, a declarat ministrul, conform relatării AGERPRES.
Ministerul a atras până acum 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă, sumă care respectă media lunară planificată. Nazare a explicat că interesul investitorilor a scăzut în martie și aprilie, pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, dar și-a revenit din luna mai, odată cu stabilizarea piețelor.
Cererea investitorilor a depășit cu 70% sumele oferite
În iunie, cererea investitorilor a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite de stat, iar interesul a rămas ridicat și la primele licitații din iulie. Ministrul a interpretat acest lucru ca pe un semnal că încrederea investitorilor în capacitatea României de a-și implementa planul fiscal rămâne stabilă.
Planul de finanțare de pe piața internă este îndeplinit în proporție de 58%, iar componenta externă a ajuns la 35%. Nazare a subliniat că statul nu depinde de o singură sursă: o parte din bani vine de la bănci, fonduri de pensii și populație prin titluri de stat, iar o altă parte din obligațiuni în valută, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale.
Deficitul bugetar, redus la jumătate față de anul trecut
Ritmul finanțării a fost susținut și de execuția bugetară. Deficitul bugetului general consolidat a fost de 35,94 miliarde de lei, adică 1,75% din PIB, față de 64,23 miliarde de lei și 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025, o diminuare de aproximativ 28,3 miliarde de lei.
România a încheiat însă anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar reducerea din primele cinci luni nu garantează atingerea țintei pentru întregul an.
Întâlniri cu agențiile de rating, chiar din săptămâna următoare
Ministrul a confirmat că instituția pregătește noi discuții cu agențiile internaționale de rating, prezentându-le ca parte a unui dialog permanent, nu ca dovadă a unor semnale privind o retrogradare iminentă.
„Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”_, a conchis Nazare, potrivit Bursa.ro.
România se află la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar S&P Global Ratings a confirmat în luna mai calificativul „BBB-/A-3″, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar putea crește costurile de împrumut și ar restrânge baza investitorilor care pot cumpăra obligațiuni românești. Discuțiile programate pentru perioada următoare vor arăta dacă argumentele Ministerului Finanțelor sunt suficiente pentru a păstra actualul calificativ.
–
