Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că România își dorește ca task force-ul NATO dedicat securității în Marea Neagră, din care fac parte și Turcia și Bulgaria, să aibă sediul fizic pe teritoriul românesc, potrivit Ziua de Constanța.
Ce a declarat ministrul la Constanța
Declarația a fost făcută la Constanța, unde ministrul a explicat că simpla intenție diplomatică nu este suficientă pentru a obține găzduirea structurii NATO. „Nu este suficient doar să îți dorești. Este necesar ca la discuțiile pe care le purtăm să arătăm ce ne îndreptățește să cerem asta”, a declarat Miruță.
Potrivit acestuia, argumentul central în negocierile cu aliații este capacitatea pe care România o poate pune la dispoziție. „Unul dintre principalele argumente este ce capabilități pui pe masă”, a mai spus ministrul interimar al Apărării.
Schimbarea de strategie diplomatică
Miruță a explicat că România a fost percepută în trecut, în interacțiunile cu alți miniștri ai Apărării din alianță, drept o țară care anunța decizii fără să le și implementeze. Ministrul a subliniat că acest lucru s-a schimbat, odată cu semnarea unor contracte concrete de înzestrare a Armatei Române.
🗞️ Citește și Acestea
Responsabilitatea a trecut acum către furnizori, a explicat oficialul, care a insistat asupra rolului industriei naționale de apărare, inclusiv al șantierelor navale românești, în susținerea cererilor legate de găzduirea unor structuri strategice NATO.
Contextul cooperării trilaterale la Marea Neagră
Ideea unui hub de securitate pe litoralul românesc nu este nouă. Ministrul mai declarase, la începutul acestui an, că România propune ca centrul de coordonare a securității din Marea Neagră să funcționeze prin rotație între România și Turcia, nu doar la Ankara, potrivit unei relatări Radio România Actualități.
Argumentele româneşti includ extinderea portului militar de la Constanța și proiectele de achiziție a patru nave noi finanțate prin programul european SAFE. Cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria s-a materializat deja prin Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea Task Group), înființat în 2024.
Extinderea misiunilor la summitul NATO de la Ankara
La recentul Summit NATO de la Ankara, Miruță a semnat un amendament la memorandumul trilateral care extinde atribuțiile grupului și la protecția infrastructurii critice submarine, inclusiv a cablurilor de comunicații și a conductelor de pe fundul Mării Negre, potrivit unei relatări Cotidianul.ro.
Ministrul a descris acest amendament drept un rezultat major pentru România la summit, menționând că exploatarea gazului românesc din Marea Neagră va beneficia de condiții sporite de siguranță în urma extinderii misiunilor.
De ce contează pentru România
Miza găzduirii fizice a task force-ului NATO depășește simbolul diplomatic. O prezență permanentă a structurii aliate pe teritoriul românesc ar consolida rolul Constanței ca hub regional de securitate, într-un context marcat de incidente repetate cu drone în Marea Neagră și de tensiuni legate de războiul din Ucraina.
Discuțiile privind localizarea centrului de coordonare continuă la nivel NATO, iar decizia finală va depinde, potrivit declarațiilor ministrului, de capacitățile militare și logistice pe care România le poate demonstra partenerilor săi din alianță.
Investiții în capabilități militare pe litoral
Argumentul capabilităților nu este doar retoric. Ministerul Apărării derulează, prin programul european SAFE, achiziții în valoare de aproape 9,53 miliarde de euro, sumă din care o parte importantă este direcționată spre înzestrarea Forțelor Navale și spre modernizarea infrastructurii de la Marea Neagră.
România a primit deja, la începutul lunii iulie, prima navă nouă de luptă după mai bine de trei decenii: corveta „Contraamiral August Roman”, construită în Turcia și adusă în țară chiar de Miruță, la finalul Summitului NATO de la Ankara. Nava face parte dintr-un parteneriat industrial în domeniul apărării dintre România și Turcia, aflat în plină expansiune, și este considerată un prim rezultat concret al noii strategii pe care ministrul o invocă.
Șantierele navale, parte din negociere
Miruță a insistat asupra rolului șantierelor navale românești, în special al celui de la Mangalia, în susținerea poziției României în discuțiile cu aliații. Ministrul a explicat că, prin comenzile de stat pentru nave noi, șantierele locale ar putea deveni din nou competitive, un obiectiv pe care l-a legat direct de capacitatea țării de a cere găzduirea unor structuri strategice NATO.
Contextul de securitate rămâne tensionat pe litoralul românesc. În ultimele luni au fost semnalate mai multe incidente cu drone în zona portului Constanța, iar România a solicitat aliaților sprijin suplimentar pentru combaterea acestor amenințări, inclusiv printr-o reuniune extraordinară la nivel de ambasadori NATO desfășurată la Bruxelles.
Toate aceste elemente, de la achizițiile militare la infrastructura portuară, sunt prezentate de ministru drept argumentele concrete cu care România se poate prezenta la masa negocierilor pentru găzduirea task force-ului NATO dedicat Mării Negre.
–
