Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, un proces complex care vizează reorganizarea celor aproape 900 de primării din țară. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a anunțat marți că procesul se va desfășura în patru etape și va începe cu consultări publice extinse, potrivit Observatorul de Nord.
Patru etape pentru transformarea administrației locale.
Prima etapă a reformei constă în consultări publice extinse cu primarii, experții, autoritățile raionale și cetățenii. Potrivit lui Buzu, „obiectivul principal este să creăm localități dezvoltate, primării puternice și servicii mai bune aproape de oameni”. Calendarul prevede prezentarea conceptului, discuții intensive cu cetățenii pe parcursul primăverii, iar pentru toamnă este planificată aprobarea pachetului legislativ în Parlament, conform Realitatea.md.
Republica Moldova are în prezent 898 de primării pentru o populație de sub 2,5 milioane de locuitori, fiind una dintre cele mai fragmentate țări din Europa din punct de vedere administrativ. Peste jumătate din localități au mai puțin de 1.500 de locuitori, sub pragul minim prevăzut de legislație. Conform conceptului discutat, țara ar putea fi reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane.
Amalgamarea voluntară avansează lent.
Până în prezent, procesul de amalgamare voluntară a înregistrat progrese limitate. Doar două grupuri au finalizat comasarea: grupul Leova (orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși) și grupul Călinești (satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hîncești din raionul Fălești). În total, aproximativ 240 de primării din cele 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului.
🗞️ Citește și Acestea
„Ce vor avea de câștigat oamenii de la reformă? Mai mulți bani în proiecte, servicii mai bune și mai puțin bani cheltuiți pentru birocrație”, a explicat Buzu. Potrivit oficialului, satele vor rămâne, dar primăriile se vor uni. Acolo unde se va muta administrația primăriei vor fi create centre de prestare a serviciilor, care vor integra asistentul social, lucrătorii sociali, polițistul arondat și un facilitator comunitar dedicat.
Presiuni din partea UE și termene stricte.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent că până la începutul anului 2027 – când vor avea loc alegeri locale – trebuie să existe o decizie politică asumată privind reforma. Astfel, viitorii primari și consilieri locali ar fi aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale. Grosu a subliniat că reforma este „esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate”, potrivit TVR Moldova.
Expertul în politici publice Adrian Ermurachi estimează însă că progresul real abia ajunge la aproximativ 7,5%, o cifră care arată clar ruptura dintre planurile declarate și ceea ce se întâmplă efectiv în teritoriu. Primarii cer reguli financiare clare și investiții în infrastructură pentru implementarea eficientă a reformei.
Anul 2026 este considerat crucial pentru trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă, iar alegerile locale din 2027 ar trebui să se desfășoare deja pe baza noii structuri administrativ-teritoriale. Succesul reformei depinde de comunicarea transparentă cu cetățenii și de accesul real la servicii publice de calitate.
