Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial de la Davos, decizie luată pe fondul tensiunilor cu administrația Donald Trump. Liderul ucrainean acuză că președintele american „putea face mai mult pentru a-l opri pe Putin”, iar relația dintre Washington și Kiev traversează o perioadă delicată, relatează Independent.
„Acordul de prosperitate”, amânat indefinit.
Absența lui Zelenski de la Davos are implicații economice majore, deoarece se aștepta ca SUA și Ucraina să semneze „Acordul de prosperitate” – un pachet comercial care ar fi facilitat relațiile economice dintre cele două țări. Acest acord ar fi consolidat parteneriatul strategic și ar fi oferit Ucrainei acces îmbunătățit la piața americană.
Președintele ucrainean a declarat că va merge la Davos doar dacă va fi programată o întâlnire bilaterală cu Donald Trump. În absența acestui dialog la nivel înalt, Zelenski a preferat să rămână la Kiev pentru a coordona răspunsul la atacurile rusești care continuă să afecteze capitala ucraineană.
El a precizat că Ucraina și Statele Unite au „aproape finalizat” pregătirile pentru pachetul de prosperitate, dar a subliniat că Trump ar putea face mai mult pentru a exercita presiune asupra Moscovei în vederea opririi conflictului.
🗞️ Citește și Acestea
„Consiliul pentru Pace” al lui Trump, motiv de tensiune.
Un alt element care a contribuit la deteriorarea relației Zelenski-Trump este invitația adresată atât Ucrainei, cât și Rusiei de a se alătura „Consiliului pentru Pace” propus de administrația americană. Zelenski a declarat că îi este greu să își imagineze cum Kiev și Moscova ar putea face parte din același consiliu de pace, atât timp cât Rusia continuă agresiunea militară împotriva Ucrainei.
Invitația adresată Kremlinului de a participa la discuțiile de pace alături de Ucraina a fost percepută la Kiev drept o echivalare inacceptabilă între agresor și victimă. Liderii ucraineni consideră că orice negociere trebuie să pornească de la respectarea integrității teritoriale a Ucrainei și retragerea completă a forțelor rusești.
Poziția administrației Trump contrastează cu abordarea adoptată de Statele Unite sub președintele Joe Biden, care a susținut în mod constant dreptul Ucrainei de a-și apăra teritoriul și a furnizat asistență militară substanțială.
Atacuri rusești devastatoare asupra Kievului.
Decizia lui Zelenski de a rămâne în capitală vine pe fondul unor atacuri aeriene rusești de amploare. Peste 335.000 de locuitori din Kiev au rămas fără electricitate după atacurile din timpul nopții. Forțele aeriene ucrainene au raportat că Moscova a lansat 339 de drone și 33 de rachete, vizând infrastructura energetică a capitalei.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a calificat ofensiva drept „un semnal de alarmă pentru liderii mondiali reuniți la Davos”, subliniind că Rusia continuă să vizeze civil
i și infrastructură civilă în încălcarea flagrantă a dreptului internațional.
Atacurile repetate asupra rețelei energetice ucrainene fac parte din strategia Moscovei de a submina reziliența populației civile în perioada de iarnă, când temperaturile scăzute fac ca lipsa electricității și căldurii să devină o problemă de supraviețuire.
Relaţia Kiev-Washington, la un punct critic.
Tensiunile dintre Zelenski și Trump reflectă incertitudinile mai ample privind politica externă americană față de Ucraina. În campania electorală, Trump a promis că va pune capăt războiului „într-o singură zi”, dar nu a detaliat modalitățile concrete prin care intenționează să realizeze acest obiectiv.
Oficialii ucraineni se tem că administrația Trump ar putea exercita presiuni asupra Kievului pentru a accepta concesii teritoriale în favoarea Rusiei, ceea ce ar reprezenta o înfrângere strategică majoră. Zelenski a subliniat în repetate rânduri că Ucraina nu va accepta nicio soluție care să implice cedarea de teritorii sau renunțarea la suveranitate.
Pe de altă parte, Statele Unite rămân cel mai important furnizor de asistență militară pentru Ucraina, iar continuarea acestui sprijin depinde în mare măsură de poziția administrației Trump și a Congresului american.
