Comisia Electorală Centrală respinge cererea singurului solicitant din motive de siguranță
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie 2025, se vor desfășura fără exit-polluri – pentru prima dată din 2020. Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins solicitarea companiei de sondaje iData, invocând „suspiciuni rezonabile” privind sursele de finanțare și motivațiile companiei.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că decizia se bazează pe îndoieli legate de transparența finanțării companiei și intenția acesteia de a realiza sondajul din resurse proprii. „Respingerea este argumentată prin suspiciuni rezonabile privind sursele de finanțare ale companiei, dar și intenția de a efectua din resurse proprii acest exercițiu complex„, a declarat oficialul.
Mihai Bologan, directorul iData, a criticat vehement decizia, calificând-o drept una cu caracter politic. El a subliniat că firma sa a primit anterior autorizație pentru sondajele din timpul campaniei electorale și a publicat deja trei cercetări de opinie pentru aceste alegeri.
Context tensionat în preajma scrutinului crucial
Decizia privind exit-pollurile survine într-un moment deosebit de sensibil pentru Moldova, care se confruntă cu ceea ce experții descriu drept una dintre cele mai intense campanii de interferență externă din istoria sa recentă. Potrivit surselor internaționale, Republica Moldova este ținta unei „ofensive hibride la scară largă orchestrate de Kremlin„, care include atacuri cibernetice, manipularea informațională și tentative de corupere a procesului de vot.
Ultimul sondaj iData, publicat pe 8 septembrie, indica un avantaj al Blocului Patriotic – format din socialiști, comuniști și partidul condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah – cu 36% din intențiile de vot, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 34,7%. Această inversare față de sondajele anterioare reflectă o polarizare crescândă a electoratului moldovean.
🗞️ Citește și Acestea
Implicații pentru transparența electorală
Absența exit-pollurilor ridică întrebări importante despre transparența procesului electoral. În 2020, ultimul scrutin cu exit-polluri din Moldova, două companii sociologice – Asociația „Spero” și „Intellect Group” – au primit acreditare pentru a monitoriza circa 100 de secții de votare din diferite regiuni.
Experții electorali subliniază că exit-pollurile servesc drept un instrument important de verificare a credibilității rezultatelor oficiale, oferind o perspectivă independentă asupra preferințelor alegătorilor. Lipsa acestora poate alimenta speculațiile și teoriile conspirației într-un context deja marcat de dezinformarea masivă.
Analiză: O decizie cu consecințe multiple
Decizia CEC pare să reflecte preocupările legitime legate de interferența externă, dar ridică și semne de întrebare despre equilibrul dintre securitate și transparență. În condițiile în care Moldova se confruntă cu presiuni fără precedent din partea Rusiei, autoritățile electorale par să adopte o abordare extrem de precaută față de orice element care ar putea fi exploitat pentru destabilizarea procesului democratic.
Pe de altă parte, restricționarea accesului la instrumente tradiționale de monitorizare electorală riscă să erodeze încrederea publică într-un moment când aceasta este deja fragilă. Cu circa 20% din alegători încă nedeciși și un peisaj politic extrem de polarizat, transparența procesului electoral devine crucială pentru legitimitatea oricărui guvern ce va rezulta din aceste alegeri.
Scrutinul din 28 septembrie va decide nu doar componența următorului parlament, ci și direcția geopolitică a Moldovei între integrarea europeană și influența rusă – o miză care depășește cu mult granițele naționale și care explică intensitatea fără precedent a intervenției externe în procesul electoral moldovean.
