Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a atras atenția asupra unui val de dezinformare legat de fotografii care lăsau de înțeles că o dronă ar fi pătruns în spațiul aerian românesc și ar fi fost „vânată” de un avion de luptă în zona Vaslui-Bârlad, potrivit Digi24.
Ce arătau, de fapt, fotografiile primite de ministru
Într-o intervenție la B1 TV, Miruță a explicat că imaginile, care circulau intens în spațiul public, prezentau siluetele unei drone de tip Bayraktar și ale unui avion de vânătoare, fiind interpretate greșit drept dovada unei operațiuni de interceptare.
„E multă dezinformare, au ajuns și la mine astă seară niște poze cu silueta unei drone Bayraktar și a unui avion de vânătoare, undeva prin zona Vaslui-Bârlad, ca și cum Armata vânează niște drone în nebunia ultimelor luni de zile, când, de fapt, este un exercițiu programat pe care Forțele Aeriene îl fac coordonat, nu are nicio legătură cu avioane care vânează drone, ci pur și simplu este un exercițiu aerian”, a declarat Radu Miruță.
Exercițiu al Alianței Nord-Atlantice, fără legătură cu incidentele recente
Ministrul a precizat că fotografiile proveneau, de fapt, de la un exercițiu planificat al Alianței Nord-Atlantice, desfășurat în zona Moldovei, și nu au nicio legătură cu cele trei pătrunderi ale unor drone semnalate în spațiul aerian românesc în aceeași zi, potrivit Știrile ProTV.
🗞️ Citește și Acestea
Vicepremierul interimar a subliniat că informațiile false, distribuite fără verificare, riscă să amplifice îngrijorarea publicului într-o perioadă în care România se confruntă deja cu incidente reale legate de drone la granița de est.
De ce contează combaterea dezinformării în context de tensiuni la granița estică
Declarațiile lui Miruță vin pe fondul unei perioade tensionate pentru spațiul aerian românesc, marcată de mai multe semnalări de drone în ultimele luni, inclusiv incidente confirmate la granița cu Ucraina și în zona litoralului. Într-un asemenea context, imagini decontextualizate sau interpretate greșit POT crea confuzie și panică nejustificată în rândul populației.
Ministrul Apărării a insistat asupra necesității ca informațiile despre acțiunile Armatei Române să fie verificate înainte de a fi distribuite, mai ales atunci când provin din surse neoficiale de pe rețelele sociale. Exercițiile programate ale Forțelor Aeriene, coordonate în cadrul NATO, fac parte din activitatea curentă de pregătire militară și nu trebuie confundate cu operațiuni reale de interceptare a unor drone ostile.
Episodul are loc la scurt timp după ce autoritățile au semnalat, în aceeași zi, trei pătrunderi ale unor drone în spațiul aerian românesc, situație care a alimentat un flux amplu de speculații și imagini distribuite necontrolat pe rețelele sociale. Amestecul dintre informații reale, verificate de instituții, și materiale decontextualizate, provenite din surse anonime, complică efortul autorităților de a menține un discurs public coerent despre securitatea granițelor.
Radu Miruță a mai vorbit, în aceleași zile, despre alte episoade legate de drone, printre care explozia unei drone în Portul Constanța și un fragment de dronă observat pe litoral, precizând de fiecare dată că este esențială separarea informațiilor confirmate oficial de cele apărute pe grupuri și canale neoficiale. Ministrul a subliniat că menține un canal de comunicare aproape în timp real cu autoritățile ucrainene pentru clarificarea rapidă a unor astfel de incidente.
Cazul arată cât de rapid circulă informații nesigure în mediul online
Cazul arată totodată cât de rapid pot circula informații nesigure în mediul online, chiar și atunci când subiectul vizează instituții oficiale precum Ministerul Apărării. Autoritățile au reamintit că orice informație privind incidente de securitate ar trebui verificată prin comunicate oficiale, nu prin fotografii distribuite fără context pe grupuri și rețele sociale.
Specialiștii în comunicare de criză atrag atenția că astfel de episoade de dezinformare, chiar minore, pot avea efecte cumulative asupra încrederii publicului în instituțiile statului, mai ales într-o perioadă în care România se confruntă cu incidente reale la granița estică. Diferența dintre un exercițiu programat și o intruziune reală poate părea evidentă pentru specialiști, dar riscă să fie neclară pentru publicul larg dacă nu este explicată rapid și oficial.
Ministerul Apărării nu a anunțat, până în acest moment, măsuri suplimentare legate de acest episod, însă Miruță a transmis că va continua să corecteze public informațiile eronate legate de activitatea Armatei, pe măsură ce astfel de materiale apar în spațiul public.
