Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care ministerele românești gestionează fondurile europene. În declarații la Prima TV, oficialul a dezvăluit că după ce coordonatorii de reforme au promis în ianuarie că vor finaliza proiectele până în august 2026, acum „a început marea fibrilație”, potrivit Europa Liberă.
Suma totală a PNRR a scăzut de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro reprezentând fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde euro împrumuturi. Reducerea s-a datorat atât realocării de fonduri către programul SAFE pentru apărare, cât și întârzierilor în implementarea proiectelor.
Suma de grant rămâne intactă, împrumuturile sunt reduse.
Ministrul a explicat că reducerea nu a afectat fondurile nerambursabile: „Suma de non-rambursabil a fost după reduceri 13,57 miliarde de euro, iar pe partea de împrumut erau aproape o sumă echivalentă”. România s-a confruntat cu o dilemă: să împrumute 14 miliarde pe PNRR până în august 2026 sau să păstreze capacitatea de împrumut pentru programul SAFE, care oferă condiții similare dar cu un interval mai lung, până în 2030.
„România avea o zonă din care se putea împrumuta, dar nu se putea împrumuta și-și, adică și să tragă 14 miliarde pe PNRR până în august 2026 și să tragă și 16 miliarde pe SAFE”, a detaliat Pîslaru pentru HotNews. Soluția găsită a fost diminuarea proporțională a împrumuturilor PNRR pentru a crea spațiu de manevră pe SAFE.
🗞️ Citește și Acestea
Marea fibrilație din ministere.
După renegocierea PNRR din ianuarie, când coordonatorii de reformă „jurau pe Biblie” că vor finaliza toate proiectele până în august, situația s-a schimbat dramatic. „Acum, după ce s-au curățat, s-a renegociat, s-a liniștit tot, acum toată lumea știe că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilație”, a declarat ministrul cu vizibilă frustrare.
Oficialii din ministere admit acum că „parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită”. Pîslaru a dezvăluit o contradicție flagrantă: în discuțiile cu Ministerul Finanțelor pentru construirea bugetului, ministerele asigură că vor absorbi 100% din fonduri, în timp ce în discuțiile cu MIPE ridică problema prelungirii termenelor.
„Eu nu vreau să dau jos proiectele de dragul că am înnebunit eu, ci pur și simplu că știu că Comisia Europeană trebuia convinsă cu argumente că le terminăm”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a acuzat lipsa de profesionalism: „Faptul că merge și așa, o știam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, și asta o știam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”.
Contribuția României la bugetul UE.
Ministrul a clarificat și relația financiară cu Uniunea Europeană. „La fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca și contribuție la buget”, a explicat Pîslaru. Această formulă a fost esențială pentru creșterea economică a României din perioada de după aderare.
România dispune în total de peste 60 de miliarde de euro în fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă miliarde disponibile ca împrumuturi la dobânzi avantajoase. Până în prezent, țara noastră a încasat 10,72 miliarde de euro din PNRR, reprezentând aproape jumătate din alocarea totală.
Profesionalism versus improvizație.
Dragoș Pîslaru a cerut ca persoanele cu responsabilități din ministere să își mobilizeze echipele: „Trebuie să pună oamenii angrenaţi în aceste proiecte să lucreze în trei schimburi, să îşi trimită oamenii pe teren”. El a insistat asupra importanței respectării termenelor: „Când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci”.
Ministrul a subliniat că respectarea angajamentelor este esențială pentru credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană. Reducerea PNRR nu a fost „doar un exerciţiu financiar”, ci a reflectat și realitatea întârzierilor pe mai multe proiecte, în special în zona de transporturi unde au existat probleme legate de achizițiile publice.
România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, având deja 19 din cele 25 de avize formale necesare. Fondurile europene rămân levierul fundamental de dezvoltare pentru țara noastră, iar Pîslaru a catalogat apartenența la UE drept „o plasă mare de siguranță”.
