Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că România se confruntă cu un risc real de blackout energetic în cazul în care va fi forțată să închidă toate centralele pe cărbune până la finalul anului 2025, fără să aibă în funcțiune alternative viabile pe gaz natural.
Declarațiile au fost făcute în contextul presiunii exercitate de Comisia Europeană pentru respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care România a primit aproximativ 2 miliarde de euro specifici acestui jalon.
Scenariul critic: închiderea centralelor de la CEO
Potrivit unui studiu independent comandat prin TransElectrica, România se află în fața a patru scenarii posibile, unul dintre acestea fiind extrem de îngrijorător. „Dacă ar fi închise grupurile pe carbone de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout”, a explicat ministrul Ivan.
Studiul realizat de operatorul național de transport energie electrică cuprinde peste 6.000 de pagini și oferă o analiză tehnică detaliată a situației energetice naționale.
Angajamentele PNRR și presiunea UE
România s-a angajat să închidă toate centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, cu condiția înlocuirii acestora cu centrale pe gaz natural. Însă, după trei ani și jumătate, proiectele de înlocuire „sunt pe hârtie în momentul de față”, a recunoscut ministrul.
🗞️ Citește și Acestea
„Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-a întrebat: v-am dat banii sau ne dați banii înapoi dacă vreți să țineți în continuare centralele pe carbone?”, a explicat Ivan, subliniind dilema în care se află țara noastră.
Negocierile cu Bruxelles: soluția de compromis
Ministerul Energiei lucrează intens pentru a evita penalitățile europene și a găsi o soluție viabilă. Echipele tehnice române și europene au colaborat „în weekend-uri și noaptea peste program” pentru a agrementa studiul la nivel tehnic.
Ministrul Bogdan Ivan și-a exprimat optimismul că argumentele tehnice prezentate vor convinge Comisia Europeană să accepte o soluție de compromis: menținerea în funcțiune a cel puțin trei grupuri energetice și păstrarea a două grupuri de rezervă din cele cinci care fac parte din jalonul PNRR.
Implicațiile pentru securitatea energetică
Situația pune în evidență vulnerabilitatea sistemului energetic românesc în tranziția către surse mai curate. Închiderea precipitată a centralelor pe cărbune, fără alternative funcționale, ar putea compromite securitatea energetică națională, în special în perioadele de consum maxim.
România trebuie să transmită în această săptămână clarificări suplimentare către Comisia Europeană, iar răspunsul european va determina viitorul energetic al țării pentru următorii ani.
