Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Sănătății a plătit 2,5 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025 prin PNRR, marcând cea mai intensă perioadă de finanțare europeană din istoria programului, a anunțat luni ministrul Alexandru Rogobete, potrivit StiriPeSurse.ro. Suma reprezintă o creștere de 240% față de prima parte a anului și demonstrează capacitatea de mobilizare a sistemului sanitar românesc.
Record de plăți în semestrul II.
Ministrul Sănătății a precizat că ultimele plăți aferente anului 2025 din cadrul PNRR au fost finalizate luni, 29 decembrie. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat Alexandru Rogobete, citat de Mediafax.
Plățile din a doua jumătate a anului 2025 – 2,5 miliarde lei – depășesc semnificativ suma din prima jumătate a anului, când au fost achitate 735 milioane lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, a subliniat ministrul.
Evoluție constantă din 2023.
Datele prezentate de Ministerul Sănătății arată o creștere constantă a capacității de absorbție a fondurilor europene. În 2023, sistemul sanitar a reușit să plătească doar 108 milioane lei prin PNRR. Anul următor, în 2024, suma a crescut spectaculos la 1,1 miliarde lei, reprezentând o multiplicare de aproape 10 ori.
🗞️ Citește și Acestea
Anul 2025 a adus o nouă accelerare, cu plăți totale de 3,235 miliarde lei (735 milioane în semestrul I plus 2,5 miliarde în semestrul II), aproape triplând performanța anului precedent.
68,7% din bugetul PNRR pentru sănătate, absorbit.
Per total, Ministerul Sănătății a achitat până în prezent 4,45 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sănătății prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Această rată de absorbție plasează sectorul sanitar printre domeniile cu cele mai bune performanțe în implementarea PNRR.
Cifrele demonstrează o maturizare a sistemului de management al proiectelor europene în sănătate, după ani în care România s-a confruntat cu dificultăți în accesarea fondurilor UE destinate acestui sector.
Investițiile majore: de la ATI la medicina de familie.
Fondurile PNRR au fost direcționate către componente esențiale ale sistemului medical românesc. Printre cele mai importante investiții se numără dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, o măsură menită să îmbunătățească accesul la servicii medicale primare.
În spitale, au fost reabilitate și dotate secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), consideratecruciale după lecțiile pandemiei COVID-19. De asemenea, 119 spitale au primit echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale, una dintre problemele cronice ale sistemului sanitar românesc.
Ambulatorii și secții neonatale modernizate.
Programul a inclus și înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale. Această investiție vizează reducerea aglomerației din camerele de gardă și îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale de specialitate.
Un alt segment important vizează îngrijirea nou-născuților: 37 de spitale și-au extins și modernizat secțiile ATI pentru nou-născuți, echipându-le cu tehnologie de ultimă generație pentru a crește șansele de supraviețuire și recuperare ale celor mai fragili pacienți.
📊 CIFRE CHEIE PNRR SĂNĂTATE: • 4,45 miliarde lei plătite până în prezent (68,7% din total) • 2,5 miliarde lei doar în semestrul II 2025 (creștere 240%) • 2.500 cabinete de medicină de familie dotate • 119 spitale au primit echipamente anti-infecții nosocomiale
Digitalizare și spitale noi în construcție.
O parte importantă a fondurilor a fost alocată pentru digitalizarea sistemului sanitar. Proiectul include modernizarea platformei digitale a asigurărilor de sănătate – PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate), gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În paralel, continuă construcția celor opt spitale regionale noi finanțate integral prin PNRR – proiecte care ar trebui să transforme infrastructura sanitară din România. Aceste investiții majore reprezintă prima extindere semnificativă a rețelei spitalicești după 1989.
Ritmul accelerat al plăților din finalul anului 2025 sugerează că Ministerul Sănătății a depășit blocajele administrative care au caracterizat primii ani de implementare PNRR și a dezvoltat capacitatea instituțională necesară pentru absorbția eficientă a fondurilor europene.
