Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Energiei respinge categoric informația potrivit căreia marii consumatori industriali ar fi primit notificări de deconectare, după ce fostul ministru PSD Bogdan Ivan a vorbit despre un posibil „colaps energetic”, potrivit Digi24. Instituția precizează că industria a primit doar o înștiințare privind includerea în normativul de limitări, nu o notificare efectivă de oprire a alimentării cu energie.
Disputa a pornit de la o postare pe Facebook a lui Bogdan Ivan, care a susținut că marile companii din România au început să primească notificări de la distribuitori privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice provocate de secetă și de vremea extremă.
Anunțul Ministerului Energiei
Instituția a transmis un comunicat oficial în care respinge ceea ce numește „dezinformare”. „Aceștia au primit o înștiințare că se află pe un normativ și că, doar dacă se va ajunge la o situație limită, vor primi o înștiințare de limitare a consumului cu 24 ore înainte”, se arată în comunicatul citat de Economedia.
Ministerul subliniază că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții de siguranță a sistemului, nu înseamnă deconectarea industriei și nici faptul că țara ar fi rămas fără energie, ci reprezintă un instrument de echilibrare folosit preventiv atunci când apar vârfuri de consum sau lipsesc cantități de electricitate din producție și import.
Ce nu acoperă, de fapt, notificarea primită de companii
Potrivit explicațiilor date la Digi24 de secretarul de stat Cristian Bușoi, înștiințarea privind limitarea marilor consumatori a fost transmisă de operatorii de distribuție și de Transelectrica, fără ca la acest moment să fie nevoie de aplicarea efectivă a unor astfel de măsuri, oficialul afirmând că țara este „departe” de acest scenariu.
Distincția este confirmată și de operatorul de distribuție DEER, care a precizat, pentru Antena 3 CNN, că informările transmise utilizatorilor nu reprezintă notificări privind aplicarea efectivă a limitărilor, ci doar includerea în Normativul de limitări de consum aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 603/2026. Lista companiilor incluse în acest normativ are, potrivit operatorului, caracter confidențial.
Ce a anunțat fostul ministru Bogdan Ivan
Bogdan Ivan a avertizat că oprirea energiei, chiar și pentru câteva ore, poate provoca pierderi majore pentru companii. „Cel mai negru scenariu se întâmplă”, a scris fostul ministru pe Facebook, cerându-i premierului Ilie Bolojan să activeze mecanismul european de solidaritate energetică.
Fostul ministru a susținut că o deconectare de câteva ore, repetată timp de mai multe zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare, cu efecte asupra locurilor de muncă. După ce Ilie Bolojan l-a acuzat de dezinformare, Ivan a cerut premierului să confirme public dacă notificările transmise companiilor sunt doar o „formalitate” fără consecințe reale.
Fostul ministru susține că măsura ar afecta competitivitatea industriei
Bogdan Ivan a mai afirmat că nu se poate cere industriei să fie competitivă în timp ce este amenințată cu întreruperea alimentării cu energie, descriind situația drept o amenințare directă la siguranța economică a României, nu doar o criză energetică punctuală.
Ministerul Energiei nu a confirmat, până la acest moment, existența unor deconectări efective și nici un calendar al unor eventuale limitări de consum pentru marii consumatori industriali. Instituția a precizat că astfel de măsuri rămân, deocamdată, un instrument folosit doar preventiv, nu o decizie aplicată în prezent.
Cadrul legal al limitărilor, stabilit la începutul lunii august
Cadrul care permite limitarea consumului marilor consumatori industriali a fost aprobat de Guvern la începutul lunii august, printr-o hotărâre ce prevede o notificare prealabilă de 24 de ore și exceptează explicit consumatorii casnici, spitalele și alte activități care nu pot fi întrerupte. Miza reală a disputei dintre Ministerul Energiei și fostul ministru rămâne, dincolo de acuzațiile reciproce, diferența dintre o măsură de precauție prevăzută de lege și aplicarea sa efectivă, pe care instituția susține că nu a dispus-o până acum.






















