Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Culturii a transmis, miercuri seară, noi precizări privind proiectul de modificare a Legii dreptului de autor, după ce 43 de actori și actrițe au ridicat îngrijorări cu privire la impactul schimbărilor legislative asupra veniturilor lor, potrivit StiriPeSurse.ro. Instituția susține că „nivelul remuneraţiilor încasate de autori nu va fi inferior celui din prezent” și garantează dreptul artiștilor de a decide liber modul de gestionare a drepturilor lor.
Conformarea cu cerințele Comisiei Europene.
Scopul principal al proiectului legislativ este conformarea României la avizul motivat al Comisiei Europene privind gestiunea colectivă a dreptului de comunicare publică a operelor muzicale. Ministerul Culturii explică că termenul de corectare stabilit de Comisia Europeană a expirat la 18 noiembrie 2025, iar neadoptarea modificărilor ar expune România la sancțiuni financiare substanțiale, conform Capital.ro.
„Principalul scop al acestui act normativ îl reprezintă conformarea României la avizul motivat al Comisiei Europene”, au transmis oficialii ministerului, subliniind necesitatea unor „soluţii legislative care să garanteze un just echilibru pentru toate categoriile de autori şi titulari de drepturi”.
Trei piloni fundamentali ai reformei.
Proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996 se bazează pe mai multe principii esențiale. În primul rând, respectarea voinței autorului – fiecare creator va putea decide liber între gestiunea individuală (directă sau prin intermediul unui impresar), organismele de gestiune colectivă (OGC) sau entitățile de gestiune independentă (EGI), o practică obișnuită în industria muzicală europeană, potrivit declarațiilor ministrului Culturii, András István Demeter, pentru Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
În al doilea rând, protecția remunerațiilor – Ministerul Culturii clarific ă că scăderea nivelului remunerațiilor invocată de organismele de gestiune colectivă „vizează cel mult comisionul de administrare” și nu aduce atingere veniturilor efective ale autorilor. „În niciun caz nu aduce atingere veniturilor efective ale autorilor, care vor continua să încaseze remuneraţiile conform opţiunii liber exprimate”, precizează instituția.
Înființarea unui organism comun de colectare.
Pentru simplificarea procedurilor, Ministerul propune instituirea unei metodologii unice și desemnarea unui singur organism comun de colectare în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental. „În prezent, existenţa mai multor colectori şi a celor patru metodologii distincte aplicabile în ambiental, a generat birocraţie, incoerenţe şi o bază de plătitori sub potenţial”, argumentează Ministerul Culturii.
Noul sistem va elimina situațiile extreme și se aliniază deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care se opune unei simple prezumții de comunicare publică bazată pe prezența instalațiilor de sonorizare. Printre exemplele de bune practici europene menționate se numără structuri precum ICE (format din PRS – UK, STIM – Suedia, GEMA – Germania), UNISONO (Belgia) și BUMASTEMRA (Olanda).
Reacția premierului Ilie Bolojan.
Având în vedere punctele de vedere contradictorii exprimate de reprezentanții artiștilor, premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Culturii să reia consultările pe tema proiectului cu reprezentanții Comisiei Europene, în acest dialog urmând să fie implicați și reprezentanții asociațiilor care promovează drepturile artiștilor, conform Antena 3 CNN.
Reprezentanții asociațiilor artistice au argumentat că licențierea individuală ar favoriza neplata drepturilor de autor de către anumite sectoare economice și ar crește birocrația, efecte care vor fi resimțite de artiști.
Termenul limită și implicațiile pentru România.
Ministerul Culturii susține că „amânarea adoptării, după data de 30 decembrie 2025, înseamnă iminent răspunderea în faţa Curţii de Justiţie a UE”. Instituția apreciază că „este firesc să existe opinii diferite”, dar subliniază că „nu trebuie sa existe tratamente diferenţiate pentru diferite categorii de artişti, că legea nu depinde de popularitate si rating”.
Proiectul de act normativ va reveni la Guvern pentru analiză și aprobare, într-o formă ce va fi agreată atât cu partenerii europeni, cât și cu sectorul căruia i se adresează aceste reglementări, care ar trebui să fie principalul beneficiar al legislației.
