Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a criticat dur imaginea de reformator a premierului interimar Ilie Bolojan, susținând că aceasta nu reflectă rezultate concrete, potrivit Gândul. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Puterea Știrilor”, unde Daraban a vorbit atât despre riscul retrogradării României la categoria „junk”, cât și despre lipsa unor reforme reale ale statului.
Riscul de retrogradare la categoria „junk”
Întrebat despre posibilitatea ca agențiile de rating să retrogradeze România în categoria nerecomandată investițiilor, Daraban s-a arătat mai degrabă optimist, motivând acest lucru prin reducerea deficitului bugetar. „Eu nu cred că vom fi retrogradați, pentru că deficitul s-a diminuat. Dar atmosfera, în general, în jurul acestui subiect este destul de inflamată, iar semnalele pe care noi le trimitem contează foarte mult”, a declarat președintele CCIR.
El a avertizat, totuși, că un asemenea scenariu ar avea consecințe economice severe pentru toată economia națională. „Dacă am fi retrogradați, lucrurile sunt foarte delicate, foarte dure. Cresc dobânzile la creditări, banii devin foarte scumpi”, a explicat Daraban.
„Parcă e mai bine fără guvern”
Președintele CCIR a susținut că, deși România se află într-o criză politică prelungită, activitatea economică și plățile statului nu s-au blocat. Potrivit lui, mulți antreprenori consideră chiar că lipsa unui guvern cu puteri depline reduce riscul unor măsuri fiscale nocive.
🗞️ Citește și Acestea
„Foarte mulți agenți economici mi-au spus câteodată: «Dom’le, parcă e mai bine fără guvern». Plățile sunt făcute, nu sunt stopate”, a spus Daraban, potrivit PS News, sursa care a moderat interviul.
Atac direct la imaginea de reformator a premierului interimar
Cea mai dură parte a intervenției lui Daraban a vizat direct percepția publică despre Ilie Bolojan. Președintele CCIR a spus că premierul interimar este un comunicator convingător, dar că imaginea de reformator pe care și-a construit-o nu ar fi susținută de fapte.
„Este o imagine falsă, pentru că domnul Bolojan n-a făcut nicio reformă. Ca să închizi lumina și să vezi că nu se mai învârte contorul nu-ți trebuie mai mult de patru clase primare”, a afirmat Daraban, comparând reducerea cheltuielilor bugetare cu o simplă măsură administrativă, nu cu o reformă structurală.
Președintele CCIR a contestat și existența unor pachete reale de relansare economică. „Care pachete de relansare? Ele sunt virtuale. În sfârșit, dăm vina pe criză că n-au mai apărut. Dar, în afară de majorarea TVA cu 2% și de mărirea taxelor și impozitelor locale, hai să fim realiști”, a spus el.
Ce înseamnă o reformă reală, în opinia lui Daraban
Daraban a explicat că o reformă administrativă autentică ar presupune desființarea sau reorganizarea instituțiilor, nu doar concedierea unor angajați, măsuri pe care instanțele le-ar putea anula ulterior. „Ca să faci o reformă trebuie să dispară instituții, nu îl dai afară pe unul și pe altul”, a susținut președintele CCIR.
El a mărturisit și o anumită oboseală față de folosirea repetată a cuvântului „reformă” în discursul politic din România, invocând un termen folosit fără conținut real încă din anii Petre Roman. Potrivit lui Daraban, reducerea deficitului bugetar, deși un rezultat pozitiv, nu poate fi echivalată cu o reformă de fond a statului.
De ce contează critica unui reprezentant al mediului de afaceri
Poziția lui Mihai Daraban are greutate suplimentară pentru că vine din partea unei instituții care reprezintă direct interesele mediului privat, nu din zona politică. Declarațiile survin într-un context deja tensionat, marcat de peste 70 de zile de criză guvernamentală și de discuții continue privind riscul de retrogradare a ratingului de țară.
Contestarea publică a imaginii de reformator a lui Bolojan, venită chiar din partea unui reprezentant al oamenilor de afaceri, arată că nemulțumirile față de măsurile fiscale ale ultimelor luni depășesc sfera strict politică și ajung și în mediul economic, considerat în mod tradițional mai reticent la critici publice directe.
