Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat joi că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România, într-o conferință de presă organizată la Chișinău pentru a prezenta prioritățile instituției prezidențiale în 2026. Declarația vine după ce, la începutul lunii, a afirmat că ar vota pentru reunificare la un eventual referendum, potrivit Digi24.
Întrebată care ar fi scenariul în care ar demara un referendum pe tema unirii Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a răspuns: „Cel puțin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”. Președinta moldoveană a precizat că nu a discutat acest subiect cu liderii europeni.
Context: Declarația din podcastul britanic.
Întrebarea i-a fost adresată după ce, mai devreme în ianuarie, la podcastul britanic „The Rest is Politics” realizat de jurnaliștii Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta a fost întrebată direct dacă susține unirea cu România. „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”, a răspuns Maia Sandu.
În conferința de presă de joi, ea a amintit că nu este prima dată când își exprimă opinia în raport cu un asemenea referendum. Cu toate acestea, nu a prezentat un scenariu concret în care ar organiza o astfel de consultare populară, limitându-se la invocarea unor sondaje de opinie care, potrivit ei, sunt nefavorabile ideii de unire.
🗞️ Citește și Acestea
Prioritatea: pace, siguranță și apartenență la lumea liberă.
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță și să rămânem parte a lumii libere”, a declarat Maia Sandu. Șefa statului moldovean consideră că aceste obiective sunt cele mai importante în contextul regional și internațional tot mai dificil.
Potrivit președintei, Republica Moldova își poate asigura pacea și securitatea prin două căi: aderarea la Uniunea Europeană sau protecția României. Pentru prima opțiune există susținere majoritară a cetățenilor, demonstrată prin referendum și alegeri. Pentru a doua opțiune, care ar asigura atât pacea, cât și apartenența la lumea liberă, „cel puțin conform sondajelor nu există sprijin majoritar”.
Reacții politice polarizate.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a cerut demisia Maiei Sandu, acuzând-o de trădare a intereselor naționale. „Aceasta reprezintă o trădare directă a intereselor naționale, exprimată conștient, public și pe o platformă străină”, au acuzat socialiștii.
În România, politicienii au salutat declarația inițială, văzând-o ca un pas istoric. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a interpretat-o ca fiind o invitație la reunificare și o soluție de securitate națională. Unele voci au făcut totuși apel la prudență, subliniind contextul UE și războiul din Ucraina.
Conform unui sondaj din august 2025, doar 30% dintre moldoveni se declară favorabili unirii cu România. În 1994, un referendum a propus, printre altele, unirea cu România, opțiune care a fost respinsă. Războiul din Ucraina a schimbat însă percepțiile, făcând populația mai deschisă la aderarea la UE.
