Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a prezentat un calcul care arată că în 2024, un judecător de la judecătorie a primit în medie 126 de lei pentru fiecare dosar soluționat. Calculul vine în contextul dezbaterilor privind salariile și pensiile magistraților, potrivit Cotidianul.
Magistratul arată că un judecător definitiv de la judecătorie are un venit net lunar de 11.263 de lei cu toate sporurile incluse. Salariile variază între aproximativ 7.000 de lei la început de carieră și 16.000 de lei după 20 de ani de activitate.
Calculul costului pe dosar soluționat.
Statisticile din 2024 arată că 1.796 de judecători de la judecătorii au soluționat 1.918.083 de dosare, rezultând aproximativ 1.068 dosare soluționate per judecător anual. Raportul dintre salariul anual de 135.156 lei și numărul de dosare duce la suma de 126 de lei pentru fiecare dosar finalizat.
„Da, exact: 126 de lei este prețul pe care îl plătește statul pentru ca un judecător să îți analizeze probele, să îți audieze martorii, să îți asculte argumentele, să aplice legea și să își asume o decizie care îți poate schimba viața”, a scris Ene pe Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
Magistratul face o comparație cu serviciile obișnuite: suma este echivalentă cu o masă pentru două persoane la un fast-food, o jumătate de plin de rezervor la o mașină mică sau o oră de manoperă la un service auto, conform DefApt.ro.
În 2023, calculul arăta un cost și mai mic: 70 de lei per dosar. Pe atunci, un judecător definitiv la început de carieră avea un venit net lunar de 8.493 de lei, la care se adăuga norma de hrană de 202 lei, iar fiecare judecător soluționa în medie 1.454 de dosare anual.
Comparația cu costurile procedurale suportate de cetățeni.
Alin Ene pune o întrebare provocatoare justițiabililor: „Cât te-a costat, de fapt, dosarul tău în 2024?”. El enumeră cheltuielile pe care un cetățean le face pentru un dosar: proceduri prealabile, taxă de timbru, avocat, expert, notar, executor judecătoresc, deplasări la instanță și obținere de documente de la autorități.
„Când afli că statul plătește 126 de lei pentru ca un judecător să îți rezolve dosarul, îți dai seama cât de falsă este povestea despre «salariile uriașe». Nu Justiția este problema, ci campania bine organizată de a o face să pară un moft scump, deși costă cât o ieșire banală în oraș”, susține magistratul.
Potrivit Newsweek, Alin Ene, în vârstă de 39 de ani, a avut în 2023 venituri din drepturi salariale ca membru CSM de 510.736 lei, adică peste 42.000 lei lunar, echivalentul a peste 8.000 de euro.
Contextul dezbaterilor asupra pensiilor speciale.
Datele despre pensiile speciale arată realități diferite la vârful sistemului. Cea mai mare pensie specială din justiție este de 69.343 de lei brut, din care 21.085 de lei sunt acoperiți de anii de contribuție, iar 48.258 de lei reprezintă componenta specială de la bugetul de stat.
A doua pensie ca mărime ajunge la 63.842 de lei, cu doar 10.142 de lei din contribuție și 53.700 de lei de la buget. Calculele arată că în cazul pensiilor speciale mari, componenta de la bugetul de stat depășește semnificativ partea contributivă.
Conform declarației Consiliului Superior al Magistraturii pentru Juridice.ro, încărcătura medie pe procuror în România în 2024 a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de 5.570 dosare pe procuror la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii.
Salarizarea procurorilor de la judecătorii pornește de la 10.400 de lei lunar net și poate ajunge la 16.000 de lei net după 25 de ani. Peste 900 de procurori, reprezentând 39% din total, sunt salarizați cu sume între 10.400 lei și 12.954 lei net.
Întrebarea finală a magistratului.
Alin Ene închide demersul său cu o întrebare retorică: „Cine câștigă atunci când tu crezi că munca unui judecător este o cheltuială inutilă, iar nu o garanție a libertății tale?”
Magistratul susține că evaluarea ar fi diferită dacă volumul de muncă ar fi rezonabil și comparabil cu media europeană, dar precizează că despre normarea activității se va discuta separat. El subliniază că postarea sa nu contestă nivelul veniturilor din magistratură, ci arată la cât este evaluat actul de justiție în România, dincolo de cifrele prezentate în spațiul public.
