Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul desemnat Luca Niculescu intenționează să depună în Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului după noile runde de negocieri cu partidele, conform HotNews. Despre tăierile din 2027, el spune că bugetul are și alte pârghii decât reducerea cheltuielilor.
Trei formule de guvern, aceeași țintă de deficit
Niculescu a spus că formula viitorului Executiv nu este decisă: pe masă sunt un guvern tehnocrat, unul hibrid, politic-tehnocrat, și unul politic. „Toate opțiunile sunt pe masă”, a afirmat premierul desemnat, care își dorește o majoritate suficient de solidă pentru a trece de votul Parlamentului și pentru a putea aplica programul.
Singurul punct pe care îl descrie drept numitor comun al partidelor este continuarea reducerii deficitului. Premierul desemnat a vorbit, potrivit Stiripesurse, cu ministrul Finanțelor și cu guvernatorul Băncii Naționale și se declară optimist că ținta de deficit asumată va fi respectată, un semnal important pentru piețele internaționale.
PSD, în schimb, nu susține varianta tehnocrată și cere o schimbare a direcției economice, a explicat Sorin Grindeanu după întâlnirea cu Niculescu. Niculescu a precizat că măsurile de relaxare trebuie să respecte angajamentele internaționale ale României, conform Profit.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Venituri în loc de tăieri: argumentul premierului desemnat
Întrebat dacă tăierile din 2027 vor fi masive, Niculescu a răspuns că reducerea cheltuielilor este doar una dintre căi, cealaltă fiind creșterea încasărilor. El susține că România are cea mai mare diferență din Europa între TVA-ul care ar trebui încasat și cel încasat efectiv, de aproximativ 20% față de media europeană.
Premierul desemnat mai spune că România colectează cele mai puține venituri fiscale din Europa, între 28% și 29%, față de o medie europeană de 37-38%, și că, la media europeană, deficitul ar dispărea. Cifrele aparțin lui Niculescu, iar sursele consultate nu le confirmă independent.
Dincolo de colectare, el enumeră digitalizarea ANAF, creșterea absorbției fondurilor de coeziune, programele de relansare economică și investițiile. Aderarea la OCDE este văzută ca un motor pentru investiții, pentru că marile fonduri ar investi doar în state cu această etichetă. Concluzia lui este că există „mai multe pârghii” și că trebuie evitată impresia unor tăieri masive.
Dobânzi de 42 de miliarde de lei și o rectificare urgentă
Presiunea pe buget, în perspectiva tăierilor din 2027, are cifre concrete. Economistul Adrian Negrescu arată, într-o analiză publicată de Ziarul Profit, că statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi în primele opt luni, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară a anului anterior.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au crescut cu 67%, compensând scăderea investițiilor din bani naționali, iar prima prioritate a noului guvern, în opinia lui Negrescu, este bugetul pe 2027, într-un calendar clar, fiindcă S&P a menținut ratingul României în așteptarea unui plan fiscal credibil pentru 2027-2028.
Calendarul este strâns. Potrivit Spotmedia, bugetul pe 2027 trebuie finalizat înainte de reevaluarea agențiilor de rating, la începutul anului următor, iar rectificarea bugetară este considerată urgentă, pentru că fără ea statul ar putea întâmpina probleme cu plățile spre finalul anului.
Unde se întâlnesc și unde se despart Niculescu și Bolojan
Poziția liberalilor este mai fermă. Ilie Bolojan a transmis, înaintea discuțiilor cu Niculescu, că țintele de deficit pentru anul următor și pentru 2028 nu sunt negociabile, potrivit Cotidianul. El cere un guvern cu puteri depline pentru rectificare, pentru reducerea cheltuielilor necesare atingerii țintelor și pentru pregătirea bugetului, și a numit iresponsabilă eticheta de „austeritate sălbatică”.
Cele două abordări nu se exclud, dar accentele diferă: Niculescu pune în față veniturile și absorbția fondurilor, iar Bolojan insistă pe disciplina cheltuielilor și pe respectarea țintelor.
Rămâne un detaliu esențial: premierul desemnat a vorbit despre direcții, nu despre cifre. Sursele consultate nu arată ce măsuri concrete de venituri sau de cheltuieli vor intra în programul de guvernare, iar tocmai de acestea depinde dacă fraza despre „mai multe pârghii” devine politică bugetară, iar tăierile din 2027 rămân deocamdată o necunoscută.
